mormolok6

World domination, step by step!

Incredibil! Iata aparitia unui viitor personaj malefic, poza cu poza!

Poza luata de pe digg.com.

decembrie 6, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 2 comentarii

La vot cetatene, la vot!

– Lazare, iesi si du-te la vot! Ridica-te si ajuta un om nevoias, un om care are nevoie de ajutorul Tau! Ai 12 optiuni si fii sigur ca votul Tau nu va fi in van. Daca alesul Tau castiga, fii sigur ca va fi mai bine, Tu vei fi cel mai important, deoarece nu-i asa, fara Tine nu putea ajunge presedinte. Nu vezi ca pentru Tine candideaza, nu vezi la cate renunta pentru Tine?

Politica lui se va axa in special, pentru prima data, pe binele tau personal, iar legile vor fi un exemplu in ceea ce priveste relaxarea fiscala, reglementarea contractelor oneroase, a interesului pentru tineret, etc…Pentru ca el o sa poata face asta!

Hai ca nu e greu, renunta la lene si la plictis, votul Tau e crucial! Ce s-ar alege de tarisoara asta daca toti ar fi asa ca tine, indiferenti, inerti, amorfi politic? Sa nu vii apoi la noi sa te plangi daca lucrurile nu ies cum trebuie!

– Gata, ai votat? Vezi, ca se poate? Datorita Tie, al Nostru a castigat! O.K., acu’ treci in ma-ta de trist, inapoi in grota! Cine cacat te crezi? N-ai nici cea mai vaga idee despre ce inseamna o guvernare, d-apai conducerea unei tari din fotoliul de presedinte. Pai tu te compari cu EL, ma parlitule? Si mai da-te in rahat cu un Gabana, ca puti a mort! Mortule care esti!

noiembrie 22, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Ubermensch und untermensch

Cam la o saptamana dupa sosirea mea in noul habitat, vine si momentul iesirii in oras cu niste sasi plecati de mici in Germania. De la care a trebuit sa aud iar, a enspea oara, cat de inapoiati suntem noi, cata mizerie avem, ce obiceiuri de cacat ne caracterizeaza, cata putoare, pe scurt, cat de superiori ne sunt ei noua.

Dupa 0 juma’ de ora de ascultat cu un zambet constipat, am avut si eu cateva intrebari:

1 – De ce, cand ii intreaba un neamt de unde sunt, ca urmare a accentului lor, ei mint si spun ca-s din Lichtenstein?

2 – Nu e ciudat ca desi suntem clar niste salbatici, totusi meniul nostru nu cuprinde celebrele retete traditionale: evreu ortodox fezandat ( ca aia e mai ai dracu’), tigan la cuptor cu gaini sub braţe sau celebrele picioare de rus cu fasole?  Pot oare domniile lor sa-si aduca aminte cand au avut romanii un plan national de mancat oameni si transformatul ramasitelor acestora in sapunuri?  Pentru ca nu-i asa, desi pare greu de crezut, evreii, tiganii si esticii  au fost catalogati ca fiinte umane.

3 – Kauferingu’ nu e oare locul in care a fost situat cel mai al dracu’ lagar de concentrare de pe teritoriul Germaniei, fiind in acelasi timp si furnizor de sclavi pentru fabricile germane? Sclavi pe care soldatii germani nevoiti sa se retraga, au avut grija sa-i adune pe toti intr-o baraca si sa le dea foc, organizand ad hoc si un concurs de tir ale carui tinte erau cei care reuseau sa iasa cumva din cladire.

4 – De ce de fiecare data cand ma intalnesc cu batranei simpatici foc, odata ce afla ca-s auslander, unii dintre ei ma roaga (contra unei lager, bineinteles)  sa cad secerat la pamant in timp ce ei se prefac ca ma mitraliaza, iar altii, isi misca mana de la dreapta la stanga , spunand cu glas scazut: richt, linz si apoi se indeparteaza stergandu-si o lacrima si soptind usor: Achh Dolphi, Dolphi!

Dupa o tacere destul de jenanta, pe care am savurat-o cu cea mai inocenta fata din dotare, iar gleznele mele se umflau domol sub spiturile insistente ale companiei mele, discutia a trecut usor spre fotbal, unde desi ne bat de ne rup si acolo, n-am mai avut ce sa marai, fiind nevoit sa ma plec in fata evidentei.

noiembrie 21, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusi, romani, toti o apa si-un pamant

noiembrie 19, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , | Lasă un comentariu

Mizeria de la TVR si Remus Cernea

Emisiunea mizerabila de la TVR, facuta in absoluta bataie de joc, fara nici cea mai mica pretentie de deontologie jurnalistica a facut, fara sa banuiasca inca, un serviciu extraordinar de mare unuia dintre candidati. Unuia care desi a realizat la ce farsa sinistra e partas, a afisat o seninatate si pregatire parca din alta lume. O lume normala, o lume pe care as dori-o parte a tarii asteia de cacat in care traiesc.

Remus Cernea, caci despre el e vorba, cu raspunsurile lui perfecte, pline de bun simt, fara sa arate incrancenarea celorlati si a jucat perfect cartea. A realizat ca o expunere la TV nu poate decat sa-i aduca voturi in viitor, lui si partidului sau Partidul Verde. Si a fost pur si simplu extrem de eficient. Ma opresc aici pentru ca incep sa simt nevoia sa-i organizez spectacole omagiale pe stadioane. Rar am fost mai entuziasmat de un personaj politic cum am fost impresionat azi. OK , tocmai am vazut cum anunta ca nu se tunde, deoarece asta tine de imaginea lui. Parca mi-a mai scazut entuziasmul, dar totusi are de unde :). Tare imi doresc sa nu ma insel prea tare cu Remus, desi asta e Romania, o tara absolut fabuloasa, in care orice se poate intampla, de obicei oriceuri negative.

Alt candidat absolut criminal care, in ciuda greutatilor de exprimare imense, e in sfarsit semnalul pe care il asteptam de ceva vreme, e vorba de musiu Constantin Potarca. Reprezentant al tiganilor, a avut un discurs care, o data descifrat :D, s-a dovedit a fi surprinzator de coerent, bine structurat si hatru cat cuprinde. Potarca apare in final ca un adevarat lideral tiganilor si nu ca o farsa de rege sau imparatul lu’peste.

Sa nu fiu inteles gresit, sunt constient ca nu au nici o sansa la presedentie, dar au sansa de a deveni personaje politice de prim plan si cred ca asta au facut cu brio.

La ora la care scriu textu’ asta , sunt lejer surprins ca nu a pocnit-o inca cineva pe vre-una dintre retardatele cu pretentii de moderatoare, care mi-au in facut seara asta nervii franjuri.

noiembrie 18, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , | 2 comentarii

De revenire

Cu ajutorul unui neamt, care in mod absolut providential vorbea engleza, am aflat ca am norocul sa prind un tren spre Kaufering in fix 5 minute, dupa cum imi arata si mersul trenurilor lor, scris pe un A4, dintr-un avizier pitit dupa gara! Aproximativ jumatate de ora mai tarziu, ma urc in tren si ajung intr-un final la destinatie. Unde ma astepta o tanti super incantatoare, foarte sexy si extrem de nervoasa. Gratios, reusesc sa-mi depun omagiile, neluand in seama referirile punctuale la stramosii mei si suturile in posterior aferente.

Odata ajuns in satul in care urma sa ma stabilesc pentru urmatoarele 2 saptamani, am purces la cercetarea terenului inconjurator, descoperirea de rute de iesire in caz „de ceva”, stabilirea primelor contacte, macar si vizuale cu bastinasii, precum si verificarea in mod discret a posibilitatii existentei unor lebede prin zona.

Kaufering-ul de Campie, localitatea in care m-a adus fatalitatea, e copia la indigo, fara sa exagerez cu nimic, a suburbiilor americane, alea de se vad in filme. Se mai pastreaza un pic accentul de Europa medievala, atat prin biserica lor fortificata, cat si prin unele obiceiuri de inalta clasa. Pe unele le-am mentionat, cum ar fi cumpararea si depozitarea de cantitati industriale de detergenti si sapunuri, dupa cum spun statisticile si completa lor uitare in beci sau pod, dupa cum am simtit eu. Altele, cum ar fi basina la masa, ragaiala dupa carnati si bere, produsa in egala masura de herren und frauen, aveam sa le descoper pe parcurs.

Ca fapt divers am observat ca italienii lor sunt la fel de stupizi ca italienii nostri, numai ca acolo sunt priviti ca imbecilii Europei si nu ca niste bibelouri pretioase ,cum sunt vazuti in spatiul carpato-danubiano-pontic.

In ceea ce priveste loisir-ul, in satul lui Hansel si Gretel exista un complex acvatic destul de bine dezvoltat, cu bazine in aer liber, dar si acoperite. Lucru care ma binedispune intotdeauna si ma obliga sa-mi exersez stilurile preferate de inot: ancora si nicovala. La sauna in special (care e mixta) si la vestiar unde, desi regula e sa ramai in cucii si prunutele din dotare goale, se pare ca pentru nemti e un motiv perpetuu de uimire.De aia continua sa se uite perfect fix la genitalele tale, cu o curiozitate aproape copilareasca, de nu ar avea majoritatea de la 25 de ani in sus.

Invat cuvinte noi cum ar fi: schnitzel, un fel de snitel de pe la noi, numai ca de 1,5 kg,  apflestrudel, adica strudel cu mere, hure, adica domnisoara super simpatica pe care o poti inchiria cu ora si preferata mea: ich denken diese  ist eine hund nicht eine Schwann! adica : Va dau cuvantul meu de oroare, domnule politist, daca n-am crezut ca e un caine si nu o lebada. Pai uitati-va cum arata: am crezut ca si-a pierdut labutele si ca i s-a lungit gatul de foame! Ca de aia mi s-a si facut mila si vroiam sa aduc animalul in casa, sa-i dau ceva…de mancare…Ati dat deja de 4 ori in cap, domnucule draga! Poftm, sa-i dau drumul?  Pai si-a incolacit gatul de mana mea…       …etc 🙂

va urma

octombrie 16, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , | Un comentariu

Citate celebre

„- Kant live withem, kant killem all!

– Sez who?”

quote from a bar discussion between a guy and Cioaca the Politai…

octombrie 16, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 3 comentarii

Primul Contact III

Intr-un final ajunge si trenul nost, in care ma urc tacticos si mult mai plin de mine decat cand am pus prima data piciorul pe pamant schnitzelez. In tren, aceeasi putoare de urina combinata de data asta, nu cu miros de branza sau de ceapa,ca acasa, ci cu un staruitor si oarecum inabusitor damf de transpiratie, pe care din automatism profesional l-am datat cu aproximatie la cca. 12 zile i.s.M. (inaintea sosirii mele). Ciudat, stiam ca astia-s pe primele locuri la consumul de sapun si produse de igiena, dar in afara de faptul ca poate isi fac pitici de gradina din ele, nu am reusit sa miros alta folosinta a lor.

fat1Nu apuc sa ma asez bine ca si intra in conversatii cu mine o Grimhilda de vre-o 25 de anisori, unul mai sanatos ca celalalt. De la ea aflu ca gara mea de destinatie e a doua pe dreapta, asta venind cam la 45 de minute distanta. Timp in care reusim sa dezvoltam o frumoasa relatie bazata pe respect, intelegere paneuropeana si de ce nu, frumoase promisiuni nespuse, dar extrem de prezente. Vorbim asadar de cate in luna si-n stele radem, glumim, eu aflu ca ea e studenta, ea afla ca eu is roman, ea incrunta usor sprancenele, eu ranjesc larg, ea se plange ca nu are timp de distractii, eu ii dau un site de filme online, ea imi spune ca urmeaza statia mea si ne luam ramas bun, eu ma cobor si ma pregatesc sufleteste de intalnirea cu partea feminina pe care urma sa o terorizez urmatoarele 2 saptamani.

hitlerPlus ca ma si parfumez si bineinteles bag 3 orbiti in gura, asa ca sa nu las nimic la voia intamplarii. Dupa ce termin toaletarea, imi arunc ochii prin gara si simt cum ma lasa picerele. Trupesa ma daduse afara din tren mai repede cu o statie, iar telefonul meu era mort de aproape 3 ore. Evident ca n-am mai apucat sa-i multumesc fatucei de indicatii, cum nu am apucat nici sa-i spun ca s-ar putea sa primesca ceva amenzi consistente daca o prinde politia lor comunala ca se da pe siteuri care au in comun cu legea dreptului de autor cam tot atat cat am eu cu eroul lor national, de vaca mare si xenofoba!

Cum am ajuns la destinatie si cum mi s-au  confirmat o seama de opinii personale, asta-i alta mancare de varza acra cu carnati, de care ne vom ocupa zilele urmatoare.

octombrie 8, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , | 5 comentarii

Primul contact II

Indian_trains

N-am prea stat pe ganduri si am sarit in miscatorul care se ducea pe Hauptbahnhof, sau bahnhoful principal dupa cum mi-am facut eu repede socoteala. Si nu am gresit. Am avut doar un rahatel de intarziere de juma de ora pentru ca se lucra la o linie. Hahaha, radeam eu, iata ca si la ei „e intarzieri”. Deci se poate!

Reusesc sa o nimeresc pana la urma, alegand sa ma dau jos in Hauptbahnhof-ul de campie si dau sa cer frumos un bilet.  Nu de alta, dar mai nou am prostul obicei  sa respect regulile. Daca aia se iau in serios si cer bilet, il iau si gata. Dar de unde? Un damf cunoscut, de gara romaneasca neaosa, ma invaluie linistitor, calmandu-mi anxietatile de lume noua in care tocmai ma afundam.

Centru de informatii canci, oameni care sa te converseze de un bilet nimic, doar niste automate, in care niste rusi dinaintea mea au bagat vre-o 30 de euro si nu i-au mai vazut. Si nici biletele pe care banuiesc ca vroiau sa le cumpere.

Dupa o jumate de ora in care caut ca disperatul o casa de bilete, aflu ca nu e asa ceva in catalog, dar imi pot oferi niste automate ( nu ma inebuni monser!), in limba lor fireste, care imi pot da contra cost biletul pe care-l doresc. Intr-un final am gasit un angajat care sa ma scoata din incurcatura si alerg intr-un suflet la peronul 27, asa cum imi era scris pe tichet.
Si doara miasmele ma avertizasera… Trenul meu care trebuia sa porneasca de la linia 27 la ora 9:50 am trecute fix, a avut o criza de personalitate si hotareste ca linia 29, iar dupa 10 minute, nu, ca se razgandeste, ca stai sa domne sa vezi ca poate e 30 e mai buna. Suntem de acord, adica cei 20 de oameni de pe peron si  ne miscam body-urile spre linia cu pricina. Doar ca sa aflam ca de data asta mecanicul s-a razgandit si vrea sa parcheze la peronul 31! Pam-Pam!

Toata telenovela asta vine invelita intr-o intarziere de 1 ora si ceva. Timp in care noi astia  care nu vorbim muncheneza, aici incluzandu-i si pe nemtii care au avut proasta inspiratie sa se nasca in alt land, ne strofocam care mai de care, in diferite pozitii sa intelegem ce spune tanti de la Informatii, care ne anunta ultimele miscari de trupe …

octombrie 7, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , | 2 comentarii

Primul contact

Dupa ce m-au debarcat in Munchen, ai de la Lufthansa au tinut sa-mi reamintesca zambitori ca se  asteapta sa mai apelez la serviciile lor. N-am putut sa le raspund imediat fiind ocupat sa ma rastesc la a doua punga pe ziua aceea, dar prin semne le-am promis solemn ca sigur, nu vad ce m-ar putea opri.

Judetul din care face parte orasul Bayern Munchen e teoretic cel mai al dracu, din tot Schnitzelandul. Numit Bavaria dintr-un motiv care mie imi scapa, desi in calitate de posesor de diploma falsificata de istorie ar trebui sa stiu, tinutul in sine nu m-a impresionat de loc, ba mai mult mi s-a parut de o raceala si o plictiseala de moarte. OK, a stat de am vazut Landsbergul, un rahatel de oras medieval, care desi avea niste case si o curatenie exemplara, m-a facut sa tremure cu fiori, ca de altfel si satul in care am stat, Kaufering pe numele lui de botez. Datorita americanilor, satele germane, alea din vest, seamana foarte mult cu suburbiile din SUA. cauzele o sa le aflati un pic mai incolo, dar in mare le banuiti.

Am auzit in continuu de celebra atitudine nemteasca asupra vietii.Totul ordonat, aranjat, curat, niste ubermenschi septici si bizari, aproape o alta rasa. Ei bine, raportez fericit ca nu e asa. Nu numai ca s absolut normali, dar mai si put, se partaie exact ca niste animale si sunt in genere prosti de, ei bine cu riscu de a ma repeta put, crezand in continuare ca sunt o rasa superioara. Toate aceste afirmatii belicoase de-a dreptul, am sa le si explic pe masura ce povestea mea isi va desfasura firul.

Dar sa incep cu inceputul.

Am iesit din aeroport tinand tovaraseste in mana biletelul cu indicatii, care suna asa: „aeroport, metrou linia 8 pana la Baunhof, apoi  tren spre Kaufering”. Cobor in gura de metrou si ma postez in fata primului panou cu indicatii, care imi spune foarte vesel ca sunt vre-o 5 bahnhof-uri din care pot sa-mi aleg. Ferm convins ca nativii tre’ sa inteleaga ceva engleza ca doara is veri de limba, m-am prezentat la prima femeie,  de treaba pe care am vazut-o si care din intamplare si manevra un tren de metrou ce avea scris numarul 8 pe el. O si intreb in limba lui Tupac Shakur daca stie cumva de la ce bahnhof as putea sa iau trenul spre Kaufering.

Femeia, foarte draguta, imi spune „Fardamnt ausslander”, adica din cate mi-am dat eu seama un fel de ” Nu stiu maica, pacatele mele!” si-mi intoarce spatele…

octombrie 6, 2009 Posted by | DAY BY DAY | Lasă un comentariu

Revenirea reloaded!

Am reusit in sfarsit sa ma fac util societatii, m-am angajat si eu ca tot mediocrul si, ce-i mai intristator, m-am cam potolit cu plimbarile. Realitate lejer deprimanta, dar care are mizerabilul avantaj, la care as renunta intr-o clipita, de a ma reda marii literaturi. In rest, o sa continui relatarile experientei din Germania, urmata de ceva miscari de trupe prin tara noastra faina si ca sa folosesc tehnica teasing-ului, spun doar ca mormolok6 va incepe o noua aventura intr-un tinut salbatic, dar nemaipomenit de frumos, populat de creaturi care mai de care mai fantastice, ce se inmultesc pare-se prin spori. Un tinut in care, ca sa intre, a trebuit sa prezinte o legitimatie speciala si sa se deghizeze intr-unul dintre vietuitorii locului.

O poveste plina de suspans, in care instinctul de conservare se ia la tranta cu nevoia de bani si pierde in mod rusinos. O alegorie a transformarii umane, o calatorie spre maturitate si pierderea unor idei preconcepute si complet inutile de altfel.

Reintors in locurile pe care le parasise in urma cu 4 ani, mormolok6 va fi nevoit sa infrunte niste bazdaganii noi, sa rezolve situatii care mai de care mai felurite si sa reuseasca sa se extraga la timp din zona cu pricina.

Dar toate la timpul lor, sau dupa cum frumos ii spunea Shererazada sultanului intr-una din primele lor intalniri: „O, Tunetul Desertului, nu e oare mai usor daca dam intai salvarii jos?”.

Ne auzim maine, cand o sa descoperiti calda si inca palpitand, a doua parte din Schnitzeland Adventures.

septembrie 15, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , | 6 comentarii

Die konige der luft

Au nemtii, manca-le-ar ursii wurstii lor, o manie. Si anume sa ma faca sa scap oarece in pantalonen de fiecare data cand ma duc cu ei. Prima data am inteles, nu ne cunosteam, drum lung pana in Boston,alea, alea . De la Budapesta pana la Frankfurt, soferul trotinetei, a prezentat reticente si, as zice eu, unele pareri de rau ca parasea frumoasa capitala maghiara.

Ba se lasa brusc catre pamant, ba isi uruia motorasul, si cand sa ia o altitudine normala de zbor se razgandea. Si nu as baga mana in foc, dar tare cred ca era si proaspat absolvent al scolii de pilotaj, pentru ca am impresia ca nu schimba vitezele la timp.

O ora mai tarziu si cam cu cate o punga de alea de avion, plinuta cu ce a putut sa dea fiecare pe moment, am aterizat la destinatie. Urmand sa luam alt Lufthans, mai mare si mai al dracu, spre americani.

Pe care l-am si, plini sau mai degraba goi de orice temeri,din moment ce se stie ca magaoaiele astea mari is foarte fiabile si chiar sunt la o adica.

Doar ca sa am parte de 3 goluri de aer, unul de 500 si altele 2 de 700, plus ca ai dracu dupa ce au vazut ca au romani la bord au ascuns vesela, beuturicile alea bune si nu-s sigur, dar cred ca si mancare era mai multa la unii pasageri care vorbeau schnitzeleza.

Ceea ce ma aduce la ultimul zbor de la Budapesta la Bayern Munchen, care sa fiu al dracu daca nu a fost fratele geaman al primului. Un pilot care se credea Baronul Rosu si care tare cred ca si imita sunetele unei mitraliere, la el  in cabina .

Am inceput asa de incalzire cu o ridicare chinuita, ca sa nu spun mai multe, urmata de un atac in picaj al bietului aeroport Ferihegy, care ramas imobil de uimire si se uita  la noi ca prostul cum vrem sa-l rupem cu bataia. Dupa care vazand ca aeroportul nu se misca nici de al dracu de la locul lui, Rotte Baron, horataste sa-l faca de rusine. Si ni-l arata pe rand, pozitionand avionul fix la 90 de grade fata de cum ar fi trebuit sa fie un avion decent si cu frica de Dumnezeu, cum am aflat brusc ca sunt si eu. Noroc ca, deja invatat nu am mai fost luat pe nepregatite si dupa 1 ora de rugaciuni, lacrimi si promisiuni ca nu mai fac in viata mea, mi-au dat drumul.

Odata ajuns in Munchen, a inceput a 2-a aventura nemaipomenita a neobositului mormolok6 pe pamant schnitzelez, in care vom vedea ca nu tot ce pute e si punctual si de ce nemtoaicele au un loc special in inima lui.

august 22, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Uimitoarele aventuri ale lui mormolok6 in Schnitzeland

1Incepand de maine, mormolok6 va povesti intamplarile sale din Tara Schnitzelei, impactul tarii asupra lui cat si impactul lui asupra Schnitzeland-ului.

De asemenea va incerca o descriere cat mai detaliata a intregii experiente, pentru ca merita. Mituri vor fi spulberate, mandrii nationale terfelite si daca or sa vada ce scriu, probabil un roman va fi fugarit in toiul noptii de catre oameni de bine cu torte si dobermani special antrenati la mormoloci6

Considerata de multi ca zona reprezentativa a Tarii Schnitzelei, Bavaria este locul unde mormolok6 isi va incepe foiletonul, mai exact dintr-un locusor linistit de pe langa orasul Bayern Munchen.

Auf Wiedersehen!

august 19, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , | 5 comentarii

Azi e joi!

Pacat ca filmuletul nu prezinta si reactia impricinatului. Desi, daca stau sa ma gandesc bine, ar fi trebuit sa asteptam vre-o 5 minute bune uitandu-ne la un om care joaca excelent rolul de covrig.

Am inteles totusi ca jurnalistii aflati la fata locului au fost abordati de actorul principal, care a tinut sa le anunte, cu ochii in lacrimi,  titlul viitorului sau proiect cinematografic: ” Blue balls strikes back with a vengeance, fira’ar mamiţica lui a dracu’ dă nenorocit, care io nu ma asteptam la asa ceva, că il consideram prieten”

august 14, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , | Un comentariu

Cum a ajuns Ion Creanga mai tare ca Jules Verne

creangaDin cand in cand avem motive de mandrie nationala, ca sa zic asa, cand nici nu ne mai asteptam. Cine ar fi crezut ca printr-o poveste, fals catalogata ca erotica in registru comic, „Povestea, scuzati-ma, Pulii”, Creanga sa-l tavaleasca pe Jules Verne si viziunile sale futuriste? Pentru ca el e adevaratul vizionar al lumii de maine, omul care intrevazut viitorul! 😀 Ei bine, taranul care se trezeste cu câmpul plin de membruţe care mai de care mai sanatoase, si care se duce cu ele la targ in speranta de a face ceva bani, nu mai e de azi o alegorie. E un fapt de viata normala in viitorul apropiat. Iar discutii de genul:

monsterman1” –  Buna ziua vecina, da’ ce fleici frumuşele ai in gradina. Io-te, vad si cevaşilea cefe de purcel ! Ia zi-mi, de la ce laborator ai luat celule? Io unu am luat o teapa cat casa cu copanelele de aligator de Florida. Noroc cu nevasta mea, care cultiva de cativa ani niste penisi, numa’ unu si unu. Si sa vezi ce grija are de ei si cum le canta si-i dezmiearda, de ti-e mai mare dragul. E asa de absorbita de ei ca uita sa vina in casa sa mai manance. Trebuie sa-i aduc eu un sandwich si sa ies repede ca ma da afara scurt!

–   Ia mai lasa-ma Costele, fite-ar coarnele ale dracu’,  ca iar mi-ai speriat copii, de si-au luat piciorusele si coditele la spinare si nu s-au mai oprit decat in varful baobabului! Las’ ca si eu am avut cerere slaba de ficatei kenieni, ca nu mai fuge lumea ca pe vremuri. S-a puturoşitără ai dracu’! „

or sa fie normale intre satenii viitorului.

Pentru ca, un grup de destepti a descoperit, din lipsa de ocupatie, un mod de a creste carne in laborator. De la muschiul tiganesc la ceafa de porc, dexterii nostri is pe cale sa se intalneasca cu ailalti savanti dr. ing. care cultiva organe si chiar membre umane noi noute si astfel sa intinda o hora pe campii, de o sa ne sara ochisorii si creierasii din cap de bucurie.

Sa fie clar, nu am nimic impotriva, ba mai mult, ii felicit, dar parca mi se strage un pic pitpalacul cand vad ce si cum. Si ca sa miManBearPig se para ca am ajuns intr-un univers cu totul paralel, niste italieni simpatici au mesterit ei acolo in treaba lor, fara sa deranjeze pe nimeni, dintr-un copac cinstit un femur in toata regula, in timp ce MIT-ul din fostul meu cartier, vine ca de obicei cu o chestie surprinzătoare si nemaipomenita: adezivul de tesuturi umane.

Nu e greu de facut niste supozitii despre cum o sa arate viitorul, mai ales ca toate descoperirile astea or sa fie accesibile si vitei care o sa vrea sa-si implanteze membre in plus sau inca o pereche de ţâţe pe spate.

Cinstit vorbind din toata avalansa asta de informaţii, una singura imi da fiori sinceri si ai dracului de reci intre omoplati. Un prof de la Univ. din Standford a descoperit o modalitate prin care maparea ADN-ului uman e posibil sa fie facuta de catre o singura persoana si la costuri infime. Descoperire epocala in sine, ma face totusi sa ma gandesc cu groaza ca orice dement,  pe baza faptului ca are acces la asa ceva o sa se apuce sa ne arunce cu mutatii si boli extrem de mizerabile in cap.

Plus ca nu toti cercetatorii sunt foarte destepti. Dupa cum reiese dintr-un studiu care ne anunta ca violatorii si cremenalii au rotite care nu conecteaza bine in creier. Nu ma inebuni, jura-te! Si io care credeam ca e din cauza stresului!

Sincer, acuma cand scriu chestiile astea, nu stiu pe unde mai e Doamne Doamne in toata afacerea asta, dar pun pariu ca in cateva decade o sa-i rostim numele mult mai des decat am vrea.

Dar nu va speriati, ingeniozitatea umana va prevala de fiecare data si sigur ne vom descurca cumva. Cum a facut si geniul penitenciarelor, omul surpriza, Che Guevara-ul Gherlei: George Vera, care a introdus in inchisoare, desi fusese dezbracat si perchezitionat, o frumusete de pistol. Ascuns sub straturile de grasime de pe burta, vitelul cantarind peste 2 chintale, a dat un nou sens diagnosticului de obezitate morbida cand a pus pistolul pe masa anchetatorilor. Ceea ce i-a provocat blandului politist John P. Horseshoe, ofiterul insarcinat cu perchezitia corporala, (ce tocmai se sfarsise) un mic atac cerebral.

august 11, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , | 6 comentarii

LUPTELE DIN UFC 101!- 08/08/2009

Probabil ca stiti deja rezultatele, dar ma gandesc ca nu strica sa vedeti si luptele. Capetele de afis au meritat toata publicitatea, cu un mare plus pentru meciul Silva-Griffin. Rar am mai vazut asa meci si asa stil de lupta! Baiatul e criminal de-a dreptul si cu 20 de clase peste orice adversar din UFC la ora asta.

Nu are rost sa macan mai multe, asa ca aveti mai jos meciurile. Apasati carevasazica, nu pe poze, cum am vazut ca fac unii mai grabiti, ci pe linkurile din dreapta lor :D! Alea in albastru!

S GAndreson Silva vs Forrest Griffin

PENN

BJ Penn vb Kenny Florian

Urmeaza apoi, in ordinea numerelor de pe tricou, palmasii,  care nici ei nu se fac de ras:

Amir Sadollah vs Johny Hendricks

Josh Neer vs Kurt Pellegrino

Kendall Cove vs Ricardo Almeida

Shane Nelson vs Aaron Riley

George Sotiropoulos vs George Roop

Sau puteti da clic direct pe www.mmashare.com.

august 9, 2009 Posted by | SPORT | , , , , , , , | Lasă un comentariu

La atac oilor!

sheep_racingPe cand asteptam sa mi se descarce „Tezele lui Kant asupra fiintei” am vazut ca Rogozanu si ceata, au inceput  sa planga ca niste fetite speriate ca reactie la articolul dur, dar corect a lui Patriciu din Adevarul.

In ceea ce-i priveste pe ziaristii de la Cotidianul, ei sunt doar un studiu de caz al unei intregi armade de „ziaristi”  care au intretinut iluzia unei caste de guru intangibili si atoatestiutori, de ubermensch-i ai penitei, iar acum la primul semn de furtuna incep sa se tanguie intr-un mod pe care daca nu l-as cataloga jenant, l-as numi scarbos. Ani de zile nu am auzit pe nimeni sa se planga de calitatea jurnalistilor din Romania, de scaderea abrupta a moralitatii acestora. Acum realizeaza brusc in ce situatie maronie au intrat. Insa nu mai e nimeni sa ii ajute.

Nu pare cunoscuta deja povestioara asta?

Raspunsul la dilemele lor, la suferinta si nedreptatile prin care trec, e simplu. L-am facut si eu si l-au facut altii inaintea lor, nu doare atat de tare si te face sa te simti mult mai bine. Daca patronul nu te trateaza cum TU crezi ca meriti, iti dai demisia! Il bagi in ma-sa pe sef sau patron, daca mai apuci si iesi fluierand.

Chestia asta o sa-ti faca mai bine decat 5 ani de vaicareli si suspine in batista. In ceea ce-i priveste pe bietele suflete pierdute, pe uluitii cu nasucurile scoase acum pentru prima data la ger, am o sugestie „free of charge”, adica gratis, deci OK de preluat din „surse” :D!

Decat sa va vaitati, ati face mai bine sa puneti mana de la mana si sa va faceti un ziar online. Pentru ca  salariile voastre nu erau platite din vanzarea ziarului, ci mai degraba din publicitate si bineinteles din mila ciobanului vostru.

Asa ca incepeti un ziar nou, acu’ cat scandalul ii poate face un rating bun! Publicitatea o puteti atrage prin numele voastre, care inca insemna ceva. Dar banuiesc ca deja v-ati apucat de asta ca doar sunteti baieti destepti. :)

imagesPrefer sa citesc un ziar online nou, plin de ziaristi care isi reamintesc ce inseamna bucuria de a scrie, de a fi implicati in cresterea unui ziar care e painea lor, decat niste platitudini de duzina intr-un ziar cu staif.

La atac oilor, rupeti-le fâşul si aratati-le ca inca mai aveti sange in peniţe!!! 🙂

august 7, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 6 comentarii

Spui Be-caca-li si tragi apa!

Am vazut mai inainte cum pitecantropul grotesc ce raspunde la numele de JIJI, incepe sa se rahateasca cu voiosie unde tocmai a curatat Bergodi.Italianul umblase un pic la mentalitatea jucatorilor, le insuflase ideea de respect de sine, de apartenenta la o elita,  superioara nu doar din punct de vedere fotbalistic ci si moral.  Si vine imbecilul satului, dupa o gura de lapte de berbec, sa verse urmatoarea zicere:

Gigi Becali: „Lui Grzelak îi luăm tricoul cu numărul 10, nu îl merită!”

Finantatorul stelist Gigi Becali s-a enervat pe mijlocasul polonez Rafal Grzelak si a afirmat astazi ca intentioneaza sa ii ia numarul 10 de pe tricou!

Foto 1

„Ii luam numarul 10 lui Grzelak! Ala merita numarul 10? Nu mai transfer in viara mea jucatori cu chelie. Trica nu e prost, stia el ce spune. Tanase, daca merita, va avea numarul 10. Daca nu, atunci Ionescu”, a zis Becali.

„Straini nu o să mai cumpar niciodată, doar dobitoc sa fiu. Nu mai transfer nici un jucator, gata! A, daca sunt liberi de contract in tara, atunci da”, a adaugat latifundiarul.

De multa vreme spun ca nu e posibil ca veriga lipsa sa fie autorul  tunurilor cu terenuri din N. Bucurestiului, operatiune ce necesita existenta a mai mult de 1 neuron abrutizat.

Grzelak nu e decat prima faza in interventia, a cata oara, in trebile antrenorului. Nu realizeaza insa inbred-ul, ca daca isi jigneste jucatorii, le taie mandria, cheful de a juca, ii transforma in niste oameni blazati, care ii intorc favorul facand doar act de prezenta pe teren si mancandu-i banii pana la terminarea contractului.

Iar lui  Grzelak chiar nu are ce sa-i macane, grohaie, behaie, scheaune si altele!

Hai Steluta, hai cu tata!

august 7, 2009 Posted by | SPORT | , , , | 2 comentarii

Primul featuring de pe mormolok6!

Camarad incredibil, om dintr-o bucata, granitul muntilor si, sa nu ne ferim de vorbe mari, un titan printre pitici, Kemikal One e fara indoaiala unul dintre acele caracterele tari si mandre, de care tara asta incearca din rasputeri sa scape.

In urma repetatelor mele insistente, a acceptat sa scrie ocazional pe aici si sa ne imbogateasca cu bolovaneii lui de intelepciune neaosa si comentariile savuroase ce-i poarta pecetea.

Asa ca de azi, Kemikal One is proudly hosted by mormolok6 !

august 7, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 2 comentarii

Steaua, mother of them all!

imagesDupa un meci incalcit, in care Bibiskov, sau cum dracu il cheama pe bulgarul ala, a demonstrat ca are viteza unei rame bete si ca nu e la echipa care trebuie, iar Ghionea ca nici un teren nu e ca vestiarul lui preferat, in care poate sa imparta pumni linistit fara frica unei lovituri libere, Steluta a mai trecut de un hop. Mai putin limpede decat am sperat, dar a trecut. Constantele sunt aceeasi: Banel, Grzelak si Bogdan Stancu, oameni care-si fac treaba si trag echipa dupa ei.

Din pacate stelistii au inca lacune pe care sper sa le remedieze usor, usor, din mers, adevaratul test urmand a se da in meciul cu CFR-ul. E dureros de vizibil ca e o echipa in reconstructie, dar in acelasi timp se pare ca a intrat sub o stea norocoasa odata cu venirea lui Bergodi, reusind sa castige meciuri in care a lasat impresia ca soarta a jucat un rol mai mare decat ar fi trebuit.

Arbitrajul a fost atat de corect si impartial, incat l-a facut pe antrenorul scotian sa-l intrebe pe arbitru cu cat a fost platit de „The Gigi”, ceea ce i-a adus o excursie in tribune, de unde a putut sa vada mai bine intrarile noastre perfecte la minge, tibii si gleznute. Nu ca aia mici ar fi fost ceva balerine.

I-om fi batut noi, „O.K., felicitationes!”, dar motherwellii ne-au alergat suparator de mult si parca au si recuperat mingi intr-o veselie. Si daca nu ar fi fost atat de neexperimentati, altul era titlul articolului, mai mult ca sigur ceva tot legat de mama.

Insa, vorba unui amic cu care nu m-am mai vazut de ceva vreme:

„All’s Well That Ends Well”

Lupta Steaua!!! 😀




august 7, 2009 Posted by | SPORT | , , , , | 2 comentarii

Basescu, cocaine sailor!

basescu

Asta o sa fie scurt.

Am vazut la stirile sportive cum, intrebat de tipa de la Pro Motor ce parere are despre Mutu si sentinta data in cazul sau, retardatul se trezeste spunand ca, daca  in contractul dintre jucator si Chelsea nu e stipulat ca nu are voie sa consume cocaina, punctual, atunci nu crede ca Mutu are de ce sa se teama intr-un proces civil.

Na, atunci e perfect. Sau poate nu, vitel cu strabism, pentru ca un presedinte, nu trebuie doar sa ceara cele mai aspre pedepse pentru orice cacaturi legate de droguri, ci si sa manifeste retinere si sa lase purtatorii de cuvant sa raspunda la intrebari la care crede ca nu are raspunsul potrivit.

Sau in fine, asa credeam eu ca trebuie sa se comporte un presedinte.

Pentru ca altfel, in noile contracte de munca trebuie sa se specifice ca angajatul nu are voie sa fure, sa se cace pe pereti, sa nu mearga cu masina firmei acasa si sa uite sa o mai aduca la terminarea contractului, sa nu isi bata seful, sa nu vina beat la servici, etc.

Cu amaraciune vad cum de la zi la zi, imi demonstreaza ce inseamna votul contra. Pentru ca asta a si fost, ca toata istoria noastra postrevolutionara de rahat. Am votat cu el sa nu iasa ailalti, nu ca as fi fost fanul lui.  Lunile astea in schimb, cred ca-s definitorii pentru lipsa de cenusiu si lichelismul de care a dat dovada pe parcursul carierei sale (vezi si cazul Ridzi).

Deci presedintele Romaniei e de partea lui Mutu intr-un caz in care acesta a fost gasit vinovat de consum de cocaina. Perfect! Am si comandat deja seminte de canepa de aia buna si marijuana iar maine imi vine un transport de ciucalata marocana. Si o sa incep sa le vand in fata blocului. Atata timp cat legea nu-mi interzice  sa le vand stand in cur pe un scaun cu 3 picioare si cu o palarie rosie cu buline pe dovleac, n-am de ce sa ma tem.

Basescu ma va apara!

august 6, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 8 comentarii

Scandaluri, flegme, sange, poale in cap si multa, multa ipocrizie.

Nu am mai intrat in minunate lume a internetului saptamana asta, decat foarte putin, sa-mi verific mailurile, jumatate dintre ele atragandu-mi atentia ca am un penis subdezvoltat si flasc si ca ar trebui sa-mi fac o provizie sanatoasa de viagra, cialis si pompe cu suctiune. Asa ca nu am fost la curent cu scandalul de la Cotidianul, injuraturile dintre Adevarul si Tuca si tiganul omorat de 2 studenti.

Bineinteles ca un cacat de boala minora cum e cancerul, care a primit o grea lovitura datorita unor gene date dracu’ si bine antrenate in lupta anti terorista, ce reusesc sa intrerupa producerea de proteine in celulele canceroase, facandu-le pe acestea din urma sa moara de ciuda, nu a impresionat pe nimeni. Stirea e cu atat mai de ras cu cat zice-se, trimite cancerul ovarian in istoria medicinii si lupta cu al dracu’ de mare succes si in alte cazuri avansate, existand posibilitattea ca radiatiile sa nu mai fie folosite deloc.  Daca aveau tate imense si tocmai se dadeau jos dintr-un Mertz, probabil ca apareau la ziar. Nu ca ar fi ceva rau in asta:D!

Asadar:

1) Toata schelalaiala vine de la un tip dat afara si de la un articol nepublicat despre un turnatorel, Romosanu pe numele lui, amandoua actiunile fiind facute de Nistorescu, actualul sef de la Cotidianul. E de notorietate faptul ca de multa vreme, Cotidianul mergea voios in jos si ca editorialele de opinie, de multe ori habauca, care-l impanzeau nu ii faceau bine. Adus sa faca ziarul mai profitabil, Nistorescu exact asta o sa si faca, ba mai mult o sa si ranjeasca tot drumul. Trebuie evident concedieri si masuri dure. Cotidianul, ca si frac’so mai mare Academia Catavencu, desi pretindea ca se adreseaza unui public preponderent intelectual, a vazut cum randurile cititorilor se subtiaza catastrofic, in conditiile in care nu am auzit de vre-o molima care sa atinga doar purtatorii de patalamale universitare. Ziarul nu mai era de multa vreme unul de informatie si eventual comentarii, ci unul de comentarii si rafuieli personale. Orgolii imense, neimplicare, sefi nu doar incompetenti (Turcescu) ci si pur si simplu lichele (Ursu, Dinescu), toate astea au culminat cu Buscu, omul care crede sincer despre el ca e nu doar atoatestiutor, ci si ca e cel mai frumos, perfect, etc si ca toate esecurile sale se datoreaza in primul rand oamenilor de langa el, apoi tarii, limbii, formelor de relief si, de ce nu, Sandei Taranu care a avut incredibilul tupeu sa se nasca inaintea lui.

Biznisul trebuia curatat de tipi care mai sunt cool doar pentru liceeni si studente pana in anul 3 de facultate, care-si dau cu parerea „la mishto” si apoi umplut cu gazetari si reporteri de buna calitate. Si mai trebuie sa faca ceva, ce s-a uitat se pare ca in toata tevatura asta. Sa faca bani din vanzari, reclame, etc.

In ceea ce priveste cazul Romosanu, acesta nu e nici pe departe un caz de presa ci mai mult un atac direct la Nistorescu prietenul acestuia,. Daca era ceva important cazul ajungea de mult pe masa altor ziare sau odata refuzat ar fi fost destule care sa-l preia. Oficial Nistorescu a cerut doar mai multe probe si o reactie a celui impricinat.

Pana la urma situatiunea a degenerat intr-o bataie intre 2 tabere, in care in mod ciudat si intristator pentru mine Nistorescu pare omul calm si stapan si situatie. Intristator nu pentru ca as avea ceva cu N. ci pentru ca vad cum ailalti nu reusesc nicicum sa  treaca peste bascalia de liceu si injuraturile de mama, cand le e amenintata gasca.

2) Gregoire Cartianu – nu stiu unde dracu e umlaut-ul ca l-as pune – mi-a atras atentia cu articolul despre Tuca, celebrul xerox national, care inainte vreme se scremea sa se dea si poet printre altele; omul cu un suflet melodic, care respira melos, patos, catharsis, Olimpyakos, Atena, Paralia si alti termeni grecesti care dau pe spate gospodinele de buna credinta. Prins in delict de proasta crestere si mojicie cat cuprinde, Tuca nu doar nu si-a facut mea culpa si a injurat reporterul care-l sunase sa ii ceara replica, ci si a nascocit niste explicatii complet tembele, care se bat cap in cap mai rau ca cei doi neuroni ramasi sa stinga lumina la musiul respectiv in mansarda.

Grigoire, pe de alta parte,  e personificarea vie a celebrului indemn maiorescian „scrieti, scrieti orice, numai scrieti”, omul facand progrese considerabile de cand are rubrica zilnica.

3)  Si pentru ca trebuia sa va dau sange, ca sex inca nu-mi permit, observ cum presa noastra se grabeste sa-l puna la zid pe imputitul de tigan batran si libidinos, cu mertzan scump, care desi nu era incadrat in campul muncii isi permitea sa traiasca in lux si destrabalare.

Bineinteles ca animalul si-a meritat soarta, daca a vrut sa guste carnita frageda de studenta la medicina. Profitand de varsta sa inaintata si de kilogramele de aur din gura, a intrat pe usa caminului si a incercat sa profite de o fata nevinovata, pe care mai mult ca sigur ca o vedea pentru prima data. Surprins, prietenul fetei care tocmai a intrat pe usa in acel moment, complet intamplator, of course, a scos un cutit pe care l-a infipt de 50 de ori in imputit, apoi l-a transat si l-a condus inapoi la masina, se se invete minte.

Scarba de tiganete batran insa nu s-a multumit sa priceapa aluzia si sa plece dracu’ din fata caminului, mai ales ca deja era in portbagaj. In schimb s-a multumit sa stea acolo si sa sangereze ca un porc, pana a fost observat de un paznic, incercand pana in ultima clipa sa discrediteze niste copii nevinovati.

Cam atat, ca vad m-am intins cam mult si inca sunt slabit :D!


august 4, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Incredibil, mormolok6 se intoarce!

Zilele astea, mi-am neglijat contributia aproape zilnica la marea literatura si nu am mai scris nimic, ba, „ca un caine turbat am muscat mana care …”, si mi-am permis un pic de relaxare:D .

Carevasazica acu’ am ajuns acasa; cum imi revin din coma in care o sa intru imediat din cauza oboselii, cum voi incepe sa-mi impart iar  bolovaneii de intelepciune si scurtele comentarii sarcastice asupra lumii, atat de apreciate de miile de cititori deja.

A tutulor pana la viitoarea postare, sper in aprox. 12 ore :D!

august 3, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , | 3 comentarii

Reluare de putoare a povestii Tiganca vs gadjo dillo

Începând din studenţie, am început să-mi permit să scot pe banii mei, căte o râmă la bere sau la un suc, in funcţie de cât de mult vroia să mă impresioneze. De atunci, sunt prins intr-o lupta teribilă, cu un adversar pe care nu mi l-am dorit, dar în fata caruia nu vreau sa cedez! Prea usor. Pornit din start cu un handicap, am incasat-o de multe ori in freză, fiind pus în faţa unei situaţii fără ieşire, sau cum e mai cunoscută in lumea normală Catch 22.

Mă refer la ţigăncile care vand flori in baruri, restaurante, terase şi in locuri unde întampini destule greutaţi sa intri, dacă nu eşti imbrăcat mai de doamne ajută. Apar când ţi-e lumea mai dragă şi ai de ales între:

1-dacă nu cumperi, se simte prost madama cu care eşti la masă, ceea ce măreşte ameţitor probabilitatea de a sfârşi seara cu virgulă.

2-dacă cumperi, iţi săraceşte bugetul pe seara respectivă şi iar dă cu, ai ghicit, aceeaşi  virgulă, pentru că in definitiv, ai şi tu drepturi.

Iată-mă, mai deunăzi, relaxat si aproape vesel la o terasă, cand ne-am întâlnit iar. M-a ginit deja şi ştie instinctiv că am vazut-o. Ne măsurăm de la distanţă, timp in care fiecare ne comportăm absolut normal. Eu imi continui discuţia cu tanti, iar ea incepe să dea târcoale terasei, prefăcându-se că nu mă vede şi că se mulţumeşte cu clienţii de la alte mese. Semistresat, mai fac o comandă si ma pregatesc psihic de confruntare. Gipsy, amană confruntarea, o văd preocupată…

Un gând incepe să mi se înfiripe intre urechi….doar un gând! Un gândicel, un gânduţ, nu-mi poate face rau. Dacă… nu, nu se poate… n-am eu norocu’ ăsta… dar dacă? In definitiv, n-am făcut nimic rau nimănui. Încă. Ba chiar imi aduc aminte, cu duioşie, că la un moment dat i-am dat unei ţigăncuşe căteva zeci de mii. Poate era fii-sa! Ce dracu’… minuni se pot întâmpla şi cine ştie, o vrea să meargă mai repede acasă. Poate… Privirea imi devine mai caldă, imi iau pentru un moment ochii de la ea şi las să iasă o parte din aerul pe care-l ţin in mine de 5 minute.

-Un buchet dă flori, păntru cea mai fromoasă domnişoară, domnu’? spune indianca, cu miere in glas, pregatindu-se să-mi agaţe scalpul lânga celelate trofee.Teoretic, a reuşit un atac perfect. Ochirea victimei, distrugerea psihică, lipsirea ei de O2 ( îmi ţineam respiraţia sperand sa scap) şi bineînţeles, lovitura de de maestru, folosirea sintagmei „cea mai frumoasă domnişoară” .

Exact ca în filmele cu Van Damme, incasez tot in bot si incă cu incetinitorul. Cu o faţă de condamnat imi duc mana la buzunar, acompaniat de rânjetul, fara nimic uman in el al conlocuitoarei. Apoi cu o miscare fulgerătoare ii arăt mâna. Şi cu un zâmbet angelic susur:

– Suntem deja casătoriţi!

La început pare a avea un mic atac cerebral. Privirea ii devine fixă, cu rânjetul incă întipărit pe cadran. Se pare ca m-am înşelat! În ciuda salivei care-i picura din mestecău, creierul ii lucreaza; e evident ca incearcă să priceapă ce dracu’ se petrece. Într-un târziu, cam pe la al 4-lea rând, işi revine şi impleticindu-se, se indepărtează de la masa noastră.

Inabuşite de zgomotul terasei, aud ceva referiri la D-zei, organe genitale, moarte, ’ţi, mă-tii, sange. Nevastă-mea işi permite sa rasufle in timp ce eu, eu nu ma bucur prea tare.

În definitiv, ies şi maine la terasă, iar războiul ăsta nu pare aproape de final.

august 2, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 2 comentarii

Ca tot e plictiseala…

Una dintre legile de capatai a jurnalismului ne spune ca daca un om e muscat de un caine e un fapt banal, un caineimages muscat de un om o stire de senzatie. Stirea asta insa, duce totul la un alt nivel, un nivel in care realitatea, asa cum o stii are tendinta sa nu se prea prezinte la locul de munca.

Nevoit sa citesc ceva timp de 10 min, mi-au cazut ochii pe o Libertatea, din care am pescuit urmatoarea stire care mi-a captat atentia datorita unei interesante probleme de logica si psihologie aplicata.

Purcaru Costel, 27 ani, probabil absolvent de 3 facultati, din judetul Dolj (nu mai dau numele localitatii, deoarece numele tinutului ne spune atat de multe), a fost parasit de nevasta, o no name, de 19 ani. Studentul nost’ a purces la casa socrilor unde, dupa cateva urari de bine, i-a anuntat ca s-ar putea sa fie nevoiti sa se mute si eventual sa puna de o inmormantare intr-un timp destul de scurt. Vecinii spun ca s-ar fi auzit si unele cuvinte mai neortodoxe cum ar fi: „curva”, „ma-ta”, „ce sa mai astept” , „vreau banii” precum si clasica de acuma „o sa ardeti ca sobolanii, sa moara mamitica mea daca va mint”; insa Costica neaga totul cu vehementa.

La fata locului a ajuns, intr-un tarziu, si organelul de ordine, care a fost primit de catre sotul pornit, cu injuraturi si intentii vizibil agresive.

Ei bine, de aici incolo, stirea devine un pic inspirata din Matrix, reusind sa cam indoaie fanta de lumina a lui Craciunescu, legile bunei convietuiri, Conventia de la Geneva, Tratatul de Neproliferare a Armelor cu Bile de Cauciuc Siliconat si sa se alinieze Pactului Schnaps-Stolichnoya:

Carevasazica pulitzelul a tras 3 focuri de arma in plan vertical (desi planul nu avea nici o vina, as spune, daca m-as preta la poante ieftine, dar nu o sa o fac), pentru potolirea situatiei  si calmarea violentului. Ei bine, Costel cu agilitatea unei pantere,  a ajuns dintr-un salt langa el si a inceput sa-l muste salbatic de mana. Rangerul nost’ a reactionat prompt si i-a trimis un glont in picior. BOON!

Si acum incearca sa-ti imaginezi scena cadru cu cadru, parca ceva nu „pusca” prea bine. :D. Deci il musca de mana, dupa ce supercop a tras 3 gloante…

Ofer un premiu constand in ‘spe halbe de bere celui/celei care imi face o descalcire plauzibila a situatiei. Puteti sa va ajutati de un partener/a pentru reconstituire .

Grande finale: cei doi nu au rani grave si sunt cercetati de catre organelele abilitate.

iulie 30, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 2 comentarii

Urmarea povestii cu Obama

Harvard Scholar Disorderly

Se pare ca James Crowley, sergentul care era acuzat de rasism, preda un curs de racial profiling la Academia de Politie, adica nu tocmai ce ar face un rasist sadea. Ba mai mult a dat primul ajutor unui atlet de culoare, cand se afla in incinta Universitatii Brandeis, acum 16 ani.

Acesta nu numai ca a actionat corect, dar chiar l-a si rugat de mai multe ori pe profesorul Henri Luis Gates Jr., mai multe decat ar fi fost necesar, sa se abtina de la injurii.  Desi s-a identificat, asta nu l-a linistit pe Kunta Kinte.  Apoi, dupa ce sergentul l-a indentificat si a iesit afara din casa, profesorul l-a urmat si a continuat sa-l injure, in gura mare,  de mama. Odata luata decizia de a-l incatusa si de a-l aduce la sectie, Crowley nu numai ca  l-a incatusat cu mainile la fata si nu la spate cum e procedura, deoarece acesta spunea ca nu poate sa respire, dar l-a si pus pe Gates intr-o incapere si nu in celula, deoarece acesta a spus ca sufera de claustrofobie.

20132920_240X180Ei bine, putoarea de cetatean afro-american, odata iesit din camera, nu celula, fiind  invitat la toate show-urile posibile, continua sa-l jigneasca pe Crowley, numindu-l politist renegat si bandit la drumul mare. A, si mai are inca o mica doleanta, vrea ca sergentul sa „beg for forgiveness”, adica sa il roage sa fie iertat.

Mare le-a fost uimirea micutilor activisti negri isterici cand au aflat ca nu numai  intreg departamentul de politie e alaturi de Crowley, dar si ca un grup multirasial de politisti si-a aratat suportul pentru acesta si au cerut ca Obama si Deval ( guv. statului) sa-si ceara scuze in mod public.

Stire de ultima ora: Leon Lasley, politist de culoare aflat si el de fata la incatusarea vitei, a spus ca este 100% alaturi de colegul sau si ca acesta s-a comportat exemplar.

Pacat ca nu are cine sa-i stearga scuipatul de pe obraz lui Crowley, pentru ca in acest caz tocmai Voda e autorul  flegmutei, care fara indoiala va intra in istorie ca una dintre multele nefericiri publice ale Obamului.


iulie 24, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , | 8 comentarii

Obama, acest Constantinescu al SUA.

Totul a pornit de la un profesor negru de la Harvard care, intorcandu-se acasa mai pe seara dintr-o delegatie, si-a pierdut cheia si a fost nevoit sa forteze usa ca sa intre. In urma unui apel care raporta o incercare de intrare prin efractie, politistii au ajuns in zona, timp in care omul intrase deja in casa. I s-au cerut actele, asta a incepute sa urle ca ii cer documente doar pentru ca e negru; lucrurile au degenerat in scandal monstru, intelectualul nostru a realizat cam tarziu ca vorbeste mult si prost si a hotarat sa arate un act de identificare. Cam tarziu, pentru ca politistii l-au luat pe sus sub acuzatia de tulburare a linistii publice. Dupa o zi, i-au drumul si au renuntat la acuzatii.

Am stat in Cambridge, locul unde s-a petrecut tarasenia. Da, politistii de acolo au uniforme care amintesc de cele naziste. Mai mult majoritatea politistilor sun fosti militari din marina sau alte trupe speciale si au fost detasati in zonele de conflict. Ma refer la cei angajati in ultimii 15-20n de ani.  Dar au fost crescuti intr-un mediu mai putin ostil altor rase decat erau crescuti inaintasii lor, asa ca faza cu rasismul nu prea cred ca are substanta. Situatia e simpla si clara: ai jignit, ai agresat verbal sau altcumva un ofiter de politie, pai te astepti la consecinte! Nu conteaza ca esti verde, mov sau lila. Am avut de a face cu cativa dintre ei si in afara de: „Yes, sir”,  „I’ am really sorry , sir”,  „No, I don’t want that, sir”, nu am avut tupeul sa macan altceva.

Rasismul exista in SUA, insa in forme mult mai usoare decat exista in trecut. Mai nou este intretinut, cu o vigoare demna de o cauza mai buna, chiar de o mare parte din populatia de culoare. Nu am chef sa fac un expozeu socio-cultural, dar ca orice grup oprimat in trecut, negrii americani  si-au creat o cultura proprie. Un limbaj si un comportament care e mai mult beligerant decat impaciuitor. Iar de cand au inceput sa fie puse in aplicare o serie de norme ce legifereaza discriminarea pozitiva (o cretinitate),  negrii au inceput sa se simta si sa se comporte ca vacile sfinte in India. Ei pot sa faca, de fapt pot sa nu faca nimic, tu ca alb asupritor nu ai dreptul sa le spui ceva. Pentru ca ei decid daca ceva spus de tine are sau nu tenta rasista

De la bun inceput, Obama nu m-a convins si-mi dovedeste zilnic ca am avut dreptate. Obama, ca si Constantinescu, pur si simplu nu poate sa se abtina sa  isi dea cu parerea despre ceva. Las la o parte faptul ca a hotarat sa ajute cu miliarde companii vinovate de aparitia crizei, si ca pana acum nu are absolut nici un plan viabil de iesire din ea. Ca si Constantinescu, tare mi-e teama ca nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui sa fie un presedinte. El e fericit ca e iubit de populatie si apare din cand in cand si mai face o conferinta de presa. Ca asta, in care acuza politia din Cambridge de rasism. Vitelul ataca prosteste reprezentantii unui stat, Massachussetts, care nu numai ca l-a votat majoritar la alegerile pentru presedentie, dar are si un guvernator negru, Deval Patrick. Mi se pare o tampenie sa afirmi ca nu ai toate date cazului, si totusi ca presedinte sa nu manifesti cel putin retinere si sa iei fatis partea uneia dintre partile implicate. Nu poti decat sa te umpli de ridicol cand tu, ca presedintele de culoare  al SUA, te arunci cu capul inainte, strigand rasism.

PS

Era sa uit, imi aduc si acum aminte, cum la investirea lui Obama, comentatorii nostrii de politica externa erau in al 7-lea cer, ne spuneau cat de bine va fi, ce zi istorica e pentru SUA, cata lume s-a adunat la Washington, mai aveau putin si se pupau in platou. Nu-s sigur, dar mi se pare ca am auzit si un „Fratilor, am invins!”.

Nimeni insa nu a spus ca venirea lui Obama la putere, inseamna inca cel putin 8 ani de refuzuri la Ambasada SUA, in conditiile in care Evil Bush a pedalat la greu pentru renuntarea regimului vizelor inpuse Romaniei, contracarat fiind cu succes de democratii lui Obama.

iulie 24, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , | 6 comentarii

TITULARIZARE, SECONDO TEMPO

Ieri am fost la etapa de distribuire a posturilor. Desi anuntul pe site era clar: toti cei cu note peste 7 sa se prezinte, odata juns acolo, am aflat noutatea. Da,toti cei cu peste 7, care au sanse la cele 2 locuri scoase la titularizare. O alta sedinta urmeaza sa decida soarta restului catindatilor.

Era clar de la inceput! De ce nu am fost atenti?  Eu si ceilalti  20 de oameni  cu care dadusem examenul am cazut in genunchi si am inceput sa-i multumim cu lacrimi in ochi. Da, da, acum vedeam, era totul clar! Unul dintre noi chiar se intreba daca nu poate sa aduca, ca ofranda, celor din inspectorat cateva kg dintr-un anume organ destul de important al corpului uman. Ba mai mult si-a exprimat disponibilitatea sa treaca pe la fiecare in parte sa fie sigur ca nu ramane nici unul pe dinafara.

Desi nu avea rost, am ramas mai mult de curiozitate, sa vad cum decurge reprezentatia, care se anunta furtunoasa chiar de la inceput.

Posturi titularizabile, doar doua, dintre care unul era blocat pentru cei cu burse MEC, daca are si ochi pe dreapta si eventual cocoasa verde. A ramas asadar doar unul, si ala doar pentru cei care au dubla specializare: geografie-istorie. Carevasazica avem paine, dar se vinde doar celor cu bube in anusi, si nu e paine,e  pila de unghii si nu la noi, in satul vecin.

Am iesit complet siderat si fericit ca n-am luat o nota atat de mare incat sa ma faca sa cad intr-o criza de isterie furioasa, cum a facut o colega care a aflat ca degeaba are a 2 a nota din concurs, ca nu conteaza, datorita motivelor de mai sus,

Odata ajuns acasa, am luat un sticloi de coniac, mi l-am turnat pe gâţi si m-am intins in pat. Readaptarea la Romania se arata un pic mai dificila decat ma asteptam, dar e al dracu de interesanta, si asta e un avantaj :D!

Oricum prevad inca destule sedinte de distribuire, dar o sa ma opresc aici cu relatarile, din motive de usoara crestere a tensiunii.

iulie 23, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 3 comentarii

SCARBOSENIA SECOLULUI, CANIBALISM TRENDY!

Inregistrarea e luata de pe site-ul revistei TIME in colaborare cu CNN-ul, si ma tampeste faptul ca e prezentata ca o chestie trendy, de salon, numai buna de incercat la ocazii speciale.

Rar mi-a fost dat sa vad ceva mai scarbos si de o idiotenie mai mare ca asta. Sper sa fie o gluma, desi nimic nu ma mai mira. De la cafeaua recoltata din rahatul maimutelor bolnave de sfarseala la maţe din Java, care e si cea mai scumpa zice-se, pana la retardatii care manaca creier de animale inca vii, am reusit sa vomit voios si sincer oripilat de fiecare data.

Dar asta, ia nu numai caimacul, asta te lasa si cu sufletul gol. Te face sa te intrebi daca intr-adevar ne meritam locul pe pamant si auto atribuitul rol de fiinte inteligente. Pentru ca degeaba te-ai plimbat  pe Luna,  ai spart atomul si te joci cu ADN-ul, daca urmasii tai fac asa ceva.

Multe rahaturi ingeram de nevoie, din prostie, din disperare, dar chestia asta nu are nici o scuza…

O dau doar pentru ca daca mie mi s-a facut rau, nu vad de ce voi ati avea o zi mai buna. Asta in cazul in care, vreunul e cumva de acord cu proprietatile doftoricesti ale scarboseniei.

Uita-te aici, cruceste-te scuipa intre sani, de preferabil nu ai tai si urmeaza-mi exemplul; cel putin o saptamana fara carne!

iulie 21, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , | 6 comentarii

Titularizare 2009

De nevoie, m-am inscris la examenul de titularizare din anul asta. Cu groaza in suflet mi-am adunat actele necesare si m-am prezentat cu ele la inspectorat. Acolo am aflat ca nu actele conteaza, ci un rahat de dosar cu sina, nu unul normal cum aveam, cerinta ce nu aparea nicaieri pe site. Cum mi-am permis sa-i aduc la cunostinta doamnei secretare, a inceput balamucul. Ca daca nu stiu pana acuma ca trebuie dosar cu sina, ce mai caut la examen? Dar chiar asa am ajuns sa ne batem joc de ele?

Ii raspund balabustei, foarte calm, ca daca nu se potoleste ii rastorn biroul in cap. Convinsa probabil de viteza cu care imi clipeste ochiul stang, se calmeaza uluitor de repede, ba mai mult imi si gaseste un dosar cu sina, pe care nu, nu mai trebuie sa-l platesc ca si asa era in plus.

Pentru neinitiati, faza e urmatoarea: posturi pe care te poti titulariza sunt de ordinul degetelor de la mana unui extraterestru de treaba. Adica 3. Invariabil. Posturi deja date. Tu stii asta, stiu toti, dar totusi in urma examenului poti prinde un post de suplinitor. Pentru ca da, daca ai fost prost si ai dat bani la facultate in loc sa te te duci cu amicii la furat in Vest, asta capeti.

Datorita acestui fapt, notele sunt exact cele care trebuie. Intre 5 si 7 ai dreptul sa nu speri la un post de titular. Ai in schimb imensa oportunitate de a lucra timp de un an ca suplinitor,aici intervenind pile si lacrimi, asta daca nu esti cumva tipa faina. Incertitudinile, angoasa de a nu putea face un cacat de plan de viitor, refuzul bancilor de a te lasa in incinta, faptul ca esti angajat sezonier, toate sunt ale tale si le meriti pe deplin.

Daca in schimb ai peste 7  la examen, atunci esti un zeu, atins de toti pentru noroc si sanatate, esti pozat mai mult decat maimuta de pe plaja, iar in unele sate ti se ridica un bust amplasat in spatele primariei.

Cu toate datele astea in minte, nu am catadixit sa ma uit pe carti decat cu 3 zile inainte de examen, fiind mult mai preocupat de gasirea unui loc de munca in afara si de a combina rame pe messenger. Da stiu, voi ati fi facut altcumva! Dar nu am ajuns unde sunt acuma pentru ca am ales drumuri batatorite 😀

La examen suntem anuntati cu cateva minute inainte de deschiderea plicurilor, ca gentile, sacii, roabele, trebuie musai depozitate intr-o sala, exact, cum de ai stiut?, tocmai la capatul celalalt al scolii. Si asa, esti prins fara voie in marea migratie a viitorilor profesori. Impinsaturi, imbranceli, 200 de capete formand un rau de oameni, care se misca rapid prin holurile cladirii. Imagine epica, pe care nu o doresc nimanui. In mod ciudat, ca si in viata, fatzele ajung primele si acu se lupta ca somonii, sa ajunga inapoi, in contra curentului. Pe afara nu se poate, deoarece cladirea e inchisa, pentru a preintampina fraudele. Plus ca daca nu esti in sala cand se deschid plicurile cu subiecte, esti eliminat. Asa ca pe holuri era o frumoasa miscare haotica, as zice browniana, dar habar n-am avut ce dracu inseamna asta si nici nu m-am obosit sa caut vreodata 😀

Odata ajuns acolo ti se spune ca trebuie doar sa-ti lasi ce ai cu tine in mainile lor dibace, „hahaaa, e buna poanta ‘, cu nr de inventar domnu’ , ce nu va recunoasteti geanta?”

N-am timp sa ma cert si pornesc si eu contra curentului, ajung la timp in sala, dau examenul si ma tirez. Partea asta a fost chiar faina si rapida.

Doua zile mai tarziu, aflu ca s-au dat rezultatele, ca am luat 7:20, ca mai sunt inca 7 in fata mea si ca desi am intrat in randul legendelor, pot sa ma sterg la anusi cu ea nota. Sunt doar 3 posturi libere!

Aflu insa ca exista totusi sanse de a prinde titularizarea…

Continuarea o sa o aflam impreuna, dupa ce vad care-s trebile!



iulie 18, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , | 17 comentarii

Steaua, ungurii si italienii… si pe undeva Ujpest.

steauaLe-am tras-o scurt, dupa cum ar spune un bun prieten de al meu, luat la misto pe nedrept de prieteni pentru ca prefera piticele. Ujpest nu a fost deloc  o primejdie, nici macar la ocazia din debutul meciului. Ne-am comportat ca niste gentlemeni perfecti: le-am facut cadou doua bobite, in timp ce noi am refuzat gratios incercarile lor de a ne intoarce favoarea. Partida a parut de la inceput pana la sfarsit un antrenament cu public. Si nu o zic peiorativ, ci fericit ca baietilor le-a revenit parca pofta de joc si  increderea in ei.

Pentru ca exact asta lipsea Stelei de ceva vreme: rautatea, determinarea si mai ales spiritul ala de invingator,ce  facea din ea un adversar care pornea din start cu un avantaj moral. Stiu ca unii or sa spuna ca ma grabesc ca fostele mele rame la maritat, ca o victorie nu e relevanta, ca ar trebui sa stam pe vine si sa avem cel putin 2, 3 victorii la activ si dupa aceea sa ne urlam fericile, dar si atunci cu masura. Io cred ca avem parte de putine fericiri cu fotbalul, asa ca nu o sa pierd un bun prilej de sarbatorire. I-am batut si inca lejer, fara nici o emotie.

Ma bucur in draci ca Steaua a castigat azi mai ales ca a facut-o in stilul asta.  Pentru ca daca Bergodi o sa continue sa faca treaba, eu cred ca echipa asta are sanse sa redevina ceea ce era odata, si cu investitii mai mici decat anii trecuti. Italianul are o reputatie foarte buna in campionat, reusind sa impresioneze prin calm si temeinicia unui lucru bine facut. E clar ca are ce sa-i invete pe pe baieti, numai sa fie lasat sa o faca. Si as mai vrea ceva, daca se poate: sa le grefeze ideea ca, daca esti condus, ai sanse reale sa intorci rezultatul. Iubesc echipa asta pentru ce bucurii mi-a adus si nu pot sa ma supar cand pierde, cu conditia sa puna suflet, sa joace ca si cum ar juca finala Ligii. De o  fi sa piarda o sa mârâi eu ceva, dar nu prea tare. Sunt constient ca nu poti face asta fiecare meci. Dar ma astept sa o faca cat mai des :D.

Conform proverbului  „Tot raul spre bine” alegerea lui Becali in Parlamentul European are unele plusuri, usor de scapat la prima vedere. Unul dintre ele e acela ca Dementor are mai putin timp sa se joace cu echipa, acordandu-i astfel un pic de liniste, sa creasca si sa faca schimbarile necesare.

Pentru ca asta a lipsit Stelei: liniste si un cap limpede!

Ca incheiere, nu ma pot abtine sa observ mizerabila prezentarea in buletinele de stiri a ungurilor veniti la meci. Pana si eu am vazut ca erau haraiti de reporteri doar, doar or face ceva tampenii. Nu ca ar fi niste ingeri, fratii nostrii cu mustata congenitala, dar totusi reporterii nu au dat dovada de creier. In schimb , daca vor continua asa, au toate sansele sa afle uimiti, in urma unor lovituri repetate din partea celor filmati, ca pana si ei poseda asa ceva.

Lupta Steaua!!! 😀

PS

Pentru bloggerii mai noi, o mica observatie:  intotdeauna dupa ce apasati butonul care va publica ineptiile, verificati daca acestea au si fost postate pe pagina principala. Pentru ca altfel riscati sa stati linistiti, crezand ca milioanele de cititori au fost multumite si cand colo textul e inca la ciorne. Cum nu mi s-a intamplat mie azi !

iulie 17, 2009 Posted by | SPORT | , , , , , , | Lasă un comentariu

Americanii, ciorba de burta, Desteapta-te romane! si sexul.

Zilele trecute am vazut pe un blog din WordPress, videoul asta de pe Youtube, care e absolut criminal. Spre rusinea mea, am uitat sa salvez adresa respectiva, insa promit ca o sa fiu mai atent data viitoare 😀 .

iulie 16, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , | 6 comentarii

Concurs cu premii: Cum poti indesa 5 000 de ani de istorie in 3 zile?

Raspunsul la aceasta intrebare il vom afla impreuna. Eu dimineata, voi mai dupamasa  🙂

Nu au voie sa participe la acest concurs cu premii fabuloase, rudele si cunoscutii. O zic mai mult sa ma aflu in treaba, oricum nu citeste multa lume ce scriu eu aici. Poate doar cativa oameni, de o inalta spiritualitate si disponibilitate intelectuala. Bun, si acu ca v-am pupat destul in butt-uri, va salut si va linistesc spunand ca urmatoarea postare va aparea dupa 5 PM. Ca mai repede e cu neputinta! Primim si eventuale idei de texte. macar sa mi hodinesc sinapsele.

Salutare!

I

iulie 15, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 2 comentarii

Ioan Nuica, inregistrarea necenzurata! Ambasadorul pe care mi l-as fi dorit porno!

Toata inregistrarea, necenzurata, o puteti vedea cu un click, pe Timis Online sau la mine pe Vodpod, in dreapta textului !

Vine o vreme in viata cand… ei bine… nu-i asa… de ce nu… asta este… nu prea iti trag boii la jug. Nimic nu pare sa mearga bine. Esti destituit sau schimbat din functie, iata, aud ca din doua posturi de ambasador, nevasta-ta te plictiseste, copii te privesc cu dispret si, mot pe baleguta, amanta te ia de prostu’ satului. Ok, toti te iau de, dar ea te si face sa simti asta.

Nu trebuie sa disperi, o sa te muti, o sa-ti lasi barba, o sa mergi la sala si nici dracu’ nu o sa stie de tine. O sa treaca. Macar esti linistit, cariera ta nu o sa fie afectata de incident, or sa te mute in Albania probabil, unde oricum ai fi ajuns in maxim 2 ani .

E clar ca rama te-a tradus intr-un mod jegos. Ca stia de camere e evident, deoarece daca o sa ai sange sa vezi filmarea, vei observa cum de fiecare data cand e cu spatele la camera, se ridica pe varfuri, sa-i arate mai bine derriere-ul. Tu ai fost o victima, ai facut ce orice barbat ar face fara macar sa clipeasca, iti zici, asta e, suerte!

Suerte pe ma-ta, dobitoc retardat, ca daca ar fi dupa mine, te-as bate in piata publica!!! Cacastoare ambulanta, tu ne reprezinti pe noi, lumea ne vede prin tine! In special pe noi, barbatii romani  :D.

Ai un stil la impreunat, mizerabil, fricos; nu stii ce sa faci, ai vrea, dar ti-e frica, esti indecis, te razgandesti, ti se face sete, pui mana sa te convingi ca e inauntru… Gasesti motive sa nu stai in rama ; ba te pisi , ba iti suna telefonul, ba iti da aia cu perna in cap. WTF? adica CPM!

Un prostea, care nu stie nici macar sa si-o traga! Cum naba sa gestionezi, ma, afacerile Romaniei in alta tara, cand tu…? E simplu, ai ajuns in curu’ gol cu una, treci pe pilot automat! Nu mai ai ce gandi, lasi creierul ala vechi, primar sa faca ce stie el mai bine. Ce vrei mai mult, tipa aia ar provoca erectii si unui tetraplegic!  Am murit de ciuda, imi venea sa intru eu calculator sa te incurajez, sa aplaud, orice, numa’ sa te vad odata impetuos, român pur sange :D. Ne-ai facut de ras, ţap batran si pentru asta nu te iert!

Englezu’ ala de l-au prins inaintea ta, ala a fost cu doua profesioniste, DOUA!, tu vita n-ai putut sa misti nimic in fata uneia.

Lasand gluma la o parte, trista concluzie e ca pana la urma, ca peste tot in viata, iti trebuie coaie, iar in Ministerul de Externe, ca si in toata politica asta de rahat lipsesc cu desavarsire bilele! Pai tu ar trebui sa te bati cu altii pentru tara ta, sa faci misculatii, sa prostesti daca trebuie, sa fii machiavelic, tupeist etc.

Ma gandesc cu groaza, ca daca nu ai putut sa o combini pe una sa stea  potolita, pana faceai ce dracu’ faceai acolo  –  ca ala sigur  nu era sex  –  cum rahat gestionai ma, trebile noastre in Israel? Tocmai pe tine, Sabiuta Sangeroasa, te-au trimis la cea mai fraiera natiune de pe pamant! La unii care habar nu au sa negocieze. Nu m-ar mira absolut deloc daca nu cumva am contractat ceva credite pe 200 de ani, cu dobanda de 400% , de la israelieni.

Ma duc sa ma arunc in Somes ca prea m-am incalzit! Auzi tu mă’, asta si Israelu’!

Plus o aspirina, ca ma ia la tample!

iulie 14, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Da-o dracu’ de ştiintă…

macacAud incontinuu, in ultima vreme, ca daca vreau sa traiesc mult, cam cu 30% in plus, potrivit unui studiu pe macaci ( maimute adica, asta ca sa fiu sigur ca nu’ s alte interpretari), trebuie sa ma tin de o dieta hipocalorica, deci sa fac foamea. Mai mult, deunazi am aflat de la Discovery, ca in urma unui studiu pe viermi, carora li s-au extirpat glandutele sexuale, aia au trait in medie cu 60% mai mult. Boooon!!!

Si acu’ vin si spun:

Am 188 cm, 105 kg si arat ca Sean Connery combinat cu Vin Diesel sau Bluto, depinde din ce unghi te uiti. Adica mananc sanatos, si ca orice roman cinstit, prefer o salata de carnati unei conopide la gratar.

In ceea ce priveste sexul,  de cand am aflat ca nu doare, am inceput sa-l practic cat mai des posibil, cu rezultate as spune eu innebunitoare pentru sexul opus. Majoritatea femeilor cu care am fost, intra fie la manastire, fie se casatoresc cu primul tip care le iese in cale. Inca nu m-am decis daca e de bine sau nu. Dar sa revin.

– Pai daca tu, savantu’ lu peste, dupa ‘nspe milenii de civilizatie, vii si-mi spui ca modelele mele in viata trebuie sa fie macacii chinuiti de foame si viermii castrati, io iti  zic salutare si raman in padurea mea, in care deja m-am obisnuit!

Imi si imaginez ce trebuiau sa suporte saracele creaturi sortite sa traiasca ceva mai mult, de la ceilalti colegi de experimente:

-Alooooo, macacu’ 3, macacu’ 3, noi mergem sa luam niste banane, tu vrei ceva din oras? HAHAHAHAAHAH!!!!

sau

– Ba vierme, iesim si noi la rame in seara asta? Haaai, frate ca glumeam si noi, gata nu mai da !  Stai bre potolit, n-auzi, ca-mi rupi viermeinelele! Ce dracu?!!

iulie 13, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , | 3 comentarii

UFC 100, videourile de la luptele de aseara!

exemplu

Faceti bine si mergeti pe MMASHARE.COM, ca si asa nu mai tine mult, si uitati-va la luptele de aseara.

Deasupra ferestrei cu videourile,in stanga, se afla un cod de 5 cifre. Nu va speriati, doar tastati codul in casuta care apare in fereastra respectiva si dati enter (apasati sageata din dreapta ). Codurile erau pentru cei care aveau cont, care oricum era gratis, dar cum am vazut ca domeniul e scos la vanzare,  nu mai trebuie sa ai vre-un cont.

Daca ferestrele nu misca nimic, dati refresh inainte sa ma injurati, probabil ca au schimbat codul de acces intre timp. Si apoi faceti ce v-am zis mai sus.

Dati click pe link-urile din dreapta pozelor 🙂

2Brock Lesnar VS Frank Mir

3 bispingMichael Bispin vs Dan Henderson

gspGeorges St. Pierre vs Thiago Alves

akiamaAkiama vs Belcher

Salutare!

iulie 12, 2009 Posted by | SPORT | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Dacă nu ştii cum, iti arătam! Dacă nu ai cu cine, te ducem la Academie!

Articol de dedicat parintilor, pentru ca oricum ai mici stiu mult mai multe decat voi si nu vor sa va spuna.

Am auzit de deschiderea unei academiei de sex in Berlin, Armora Sex Academy, de fapt o expozitie interactiva, unde esti ghidat ce si cum sa faci in materie de sex. Pentru asta te ajuta manechinele prezente, din plastic din pacate, care te anunta prin beculete daca ai atins puncul G sau cat de mult le excita o biciuire cinstita. Plus ca iata, visul din copilarie devine posibil,  puteti atinge exponatele !1

Dintre pozitiile prezentate, se pare ca e una la moda si care le bate pe toate: Candelabrul Italian, care cica face o femeie sa arda 920 de calorii . Adicatelea asta de mai jos :  sexualpositions_2044_785573

Poate, nu zic nu, dar eu prefer clasicele : „iubi e film, da-te la o parte” , „ok, stiu ca sunt beat , dar te iubesc”, sau all time best „capusoru’ jos fetita,  ca acu’ ataca Steaua”!

Expozitia e itineranta, asa ca daca nu aveti timp acuma, trageti o fuga pana la Barcelona prin toamna.

Ca sa nu am povesti, in mare articolul e tradus de pe Reuters.

iulie 12, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , | 4 comentarii

Si totusi…

Dupa atata amar de flegmute, suturi in bilele mele legendare deja ( both ways 😀 )  de cand cu postul de ieri, urlu sus si tare ca macar pe problema Codului deontologic al spatiului virtual, pregatit de Mircea Toma ar trebui  sa fim uniti.

Blogul e exprimarea si oglinda ta, asa cum esti: visator, glumet, smecher, cabotin, lichea, Don Quijote, asta e avantajul lui. Nu poti sa te prefaci la nesfarsit, chiar daca incerci. Comentariile de pe blog sunt ale oamenilor care rezoneaza cu tine, ale celor care iti impartasesc opiniile sau care te injura, dar care COMUNICA, care sunt vii. Nu-mi fac probleme de eventuale instigari  la violenta, remarci rasiste s.a.m.d., pentru ca am vazut ca blogosfera are un remarcabil potential de autocenzurare, de marginalizare a exemplelor de acest gen.

Odata introdus acest Cod, tare mi-e teama ca mare parte din diversitatea si frumusetea locului se va duce dracu’.  Din fericire sunt afon la partea tehnica, ca as fi pus un widget cu  sondaj, asa ca ati scapat  🙂

iulie 12, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , | Lasă un comentariu

Mami, m-a batut Simona Tache dintr-a 9-a C!

Ma pune dracu’  azi sa ii fac o vizita lu’ Simonica pe blog. Iata si reactiile produse 🙂 : Prima data ma ataca jigodeii din curte. Incep sa strig: Tanti Simonicooo, tanti Simonicooo!!!. Intr-un  final vine madam si-imi da una in epiglota, ca prea o deranjam.
Filmul violentelor, il prezint acum numai la Mormolok6, in premiera nationala! Pentru tricouri si alte maruntisuri lasati vb la poarta. Maine imi iau si io un dulau macar.
In incheiere, amarat iti zic:
– Cookie, daca se porneste o galsheava de idei la tine pe blog  si nu e cu injuraturi, e de prost gust sa lasi doar commenturile care iti convin.  Si cand ma gandesc ca vroiam sa-ti cer mana…
PS
La 23 si ceva trecute fix, Simonica mi-a postat unul dintre raspunsuri, cel cu Q.E.D. pe la mijlocul postarilor, nu de alta, dar prea se facea de cacao. Imi mentin parerea ca fata e talentata, ii trebuie doar un pic de coloana si poate ceva maturitate. Desi daca ma gandesc ca la 42 de ani inca pui poza de la 16…Asta a fost o rautate 😀
2009 July 11 12:54 pm

Draga fetita, te anunt cu respect ca nu o sa te mai citesc nici macar daca ar trebui sa citesc Cancan zilnic. Iti urez succes, mai ales ca ai demisionat, zici tu, de la Catavenci. Citeste-ti te rog postarile si apoi imagineaza-ti cum ar arata blogul tau fara cei 3 sau 4, care ti-l folosesc pe post de messenger.
Nu as fi scris asta daca nu as fi crezut ca ai talent si ca ti-l maltratezi cu comentarii de clasa a 9-a.
1) Am realizat ca pot sa scriu si eu in stilul tau: Azi am vazut 2 pietre. Una mare si una mica si un pic rosiatica. Oare aia mare stia ca aia mica e rosiatica? Oare aia mica stia ca sta langa ditamai bolovanoiul?
2) Am coborat sa iau paine. Vanzatoarea mi-a zis buna ziua. Era blonda. Oare cat timp i-a luat sa invete sa dea buna ziua?
Si urmeaza cei 4 sa comenteze :)
Bafta pe viitor, madame!

2009 July 11 1:10 pm

Mormolok6, nu vrei tu să papi o ciorbiță?

2009 July 11 1:15 pm

simona, nu-i dai lu mormo cîţiva dintre comentatorii tăi de clasa a 9-a? măcar unul: pe guţă. vreau să-l văd cum vorbeşte singur pe messenger la mormolok pe blog.

2009 July 11 1:18 pm
Sandman permalink

a trecut Guta intr-a 9 a? :shock:

2009 July 11 1:21 pm

nedo: menajati-l pe guta, va rog io, ca are examene de dat pana la sfarsitul saptamanii viitoare ;-)

2009 July 11 1:21 pm

la seral! e cel mai bun din clasă! a venit de două ori la şcoală! n-aţi văzut testul meu de cultură generală? s-a comportat mai mult decît onorabil: s-a scărpinat doar de cinci ori în nas şi n-a mai băgat degetul adînc, ca în alte dăţi.
http://www.simonatache.ro/2009/07/10/mirci-badea-vrea-sa-ma-tavalesc-in-chinuri/#comment-74767

2009 July 11 2:13 pm
geronimus permalink

@mormolok6: inca de la a doua fraza pe care am citit-o pe blogul tau am gasit o exprimare de clasa, nu chiar a patra, a saptea:
“Pentru noi ăştia mai cu minte mai raruţă are vampiri si batai,(…)”.
poate ai aflat in scoala generala ca exista si virgule pe lumea asta iar “mai”-ul nu se foloseste de cate ori vrei tu in aceiasi propozitie decat daca esti poet simbolist, sa spunem. e o exprimare deranjanta atat in scris, cat si in vorbit. in schimb, exprimarea urmatoare este corecta: “dupa ce a fost spalat cu detergentul ala numit televizor de-l lauda toata lumea, creierul lui mormolok este mai alb si mai curat!”.

2009 July 11 2:15 pm

Please Note: Your comment is awaiting moderation.

Q.E.D. Vorbesc cu tine si ma musca dementii de serviciu. Nu cred ca am jignit pe cineva, dimpotriva era vb de mahnirea mea de a vedea o tipa, care clar stie sa scrie si care a cam uitat sa o faca.
Si da, am avut 18 vizitatori dinspre blogul tau, daca vrei ne intalnim si ti-i inapoiez bucuros :) .
Pentru micutul cu amandoua capetele in jos, care comenteaza incredibil de viteaz: ce ai vrea sa-ti raspund?:)
Ma repet, vorbeam cu tanti stapana ta, Bubico, nu cu tine.
Baietel, intr-o discutie ataci ideile expuse, nu omul. Sau cel putin asa credeam ca se face.

2009 July 11 2:29 pm

Gero, vezi că mai scriu și eu cu greșeli, dar pe mine să mă ierți că doar sunt bucătăreasă și scriu cu creion chimic. LA teveu nu prea mă uit, decât la geamu de la cuptor. Îți place ce polonic mi-am tras? :mrgreen:

2009 July 11 2:43 pm

Please Note: Your comment is awaiting moderation.

@geronimus: ti-ai mijit tu ochisorii aia mici si ai dracu’ si mi-ai ars o palma de am intrat in pamant de rusine :) !. Si acu’ zi cinstit: ai vrea sa fii ca mine cand oi creste mare?:D
Am zambit cand mi te-am imaginat cum iti incordai tu gherutele si ma smotoceai tovaraseste in comment. Erai si incruntat cumva?
Totusi cred ca o intindem, ma repet, vorbeam cu Simona. Nu ma asteptam la raspuns din partea ei, imi exprimam doar un regret.
Simonica, intre statii, io ii arunc din tren, ca prea latra si nu ne mai auzim.
Parol !

2009 July 11 2:57 pm

Please Note: Your comment is awaiting moderation.

Mda, nu ma asteptam sa aprobi raspunsurile mele. Oricum bafta cu proiectele tale, sper sa iti iasa. :)

iulie 11, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , | 19 comentarii

Un kg de varice, va rog!

No, asta zic eu, are tot ce ii trebuie sa fie un film cu incasari sanatoase.  Pentru noi ăştia mai cu minte mai raruţă are vampiri si batai, pentru fete aud in fundal muzica celor de la Placebo.

Pentru cinefilii care o sa strambe finut din nas, le spun ca joaca Ethan Hawke, un tip pe care daca-l pui intr-o sceneta cu Leana si Costel ţi-o transforma intr-un scurt metraj  favorit  la Oscar.

Pe scurt, Dracul stie cand😀 ,vampirii devin majoritari si ii tin pe oameni in ferme, pentru a prepara din ei cate un sangerete, mai un caltabos, iar de la aia nesimtiti rau, soric de pus in sare.

Eu unul de abia astept sa apara filmul, sa-mi cumpar niste popcorn si un suc si sa-l dau jos de pe Mininova, cat inca mai pot 😀 !

Las „mai”-urile, desi e clar scapare, pentru ca asa cum am promis, le comit, mi le asum 😀

iulie 11, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , | Lasă un comentariu

Oferta de munca.

Criza, criza, da’ nici chiar asa. Totusi, daca ar trebui sa propun pe cineva…   😀

www.reuters.com

iulie 11, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , | Lasă un comentariu

Mircea Toma, Dumnezeul bloggerilor!

imagesVoi folosi cateva cuvinte mai tari pentru ca s-ar putea sa nu mai am voie sa ma ating de ele. Voi face asta pentru ca mi-au devenit brusc dragi, de cand am auzit ce soarta le asteapta. Deci,

Micutul Gandhi senil de la Vama Veche, Mircica Toma, sustine sus si tare introducerea unui cod deontologic care sa vegheze activitatea atat a bloggerilor, cat si a comentariilor la textele acestora, . Care sa faca ce, va veti intreba scobindu-va usor antisemitismul din nara dreapta si dand la o parte cateva suvite de instigare la macel, care va jeneaza privirea de vultur.  Pai sa va scuteasca tocmai de cele 2 indeletniciri de mai inainte ! Iata pe scurt cam ce vrea sa faca vitelul:

„În esenţă, normele cuprinse în el vizează evitarea atacurilor discriminatorii şi a prejudecăţilor şi stereotipurilor legate de rasă, vârstă , sex, orientare sexuală, religie, etnie, dizabilitate, aspect fizic sau statut social”. Asta e partea „ad usum delphini”, pentru restu’ mai cautati si voi pe net.

Las deoparte faptul ca vrea sa introduca niste norme care i-ar scoate  pe fratii si surorile lui, catavencii, din paine, acest Boc al libertatii de exprimare mai da dovada si de un fariseism si o duplicitate scarboase. Adica pentru ei, la Catavencu era si inca e O.K., sa se faca misto de tigani, curve, smecherasi, defecte, religie si mai ales orientare sexuala. dar nu e O.K. cand altcineva o face mai bine, sau pe mai multi bani? Pentru ca pana la urma cred ca la asta se rezuma tot. Vitelul nu are absolut nici o treaba cu impunerea unui cod deontologic presei, ale carui directive sa fie litera de lege,  in schimb se leaga de internet si de ce scriu in treaba lor niste tipi acolo.

Cu parere de rau iti spun, draga Mircea, ca prea multe ciuperci si dormitul in conditii de prea mult lux, fac rau sinapselor si molesesc pornirile alea faine de fronda pe care le aveati la inceputuri.

Hitler, Pol Pot, Stalin si ceilalti  colegi  ai tai de coridoare capitonate, nu au avut nevoie de de internet ca sa incite la ura si sa intoarca lumea cu curu’ in sus. Daca ai fi cercetat un pic, ai fi vazut ca ponderea comentarilor si a postarilor mai buruienoase, e intr-o proportie infinitezimala fata de cele,  mai mult decat decente, existente.

mircea toma politieSi in plus, mi se pare de rahat sa inceapa tocmai Toma sa reguleze internetul ( si la propriu si la figurat). A reusit sa schimbe o revista incredibila, o revista care a inspirat mii de tineri, intr-un  tabloid cracanat si chinuit care imi spune spre exemplu ca Pepe are blugi turcesti si  vorbeste  la telefon langa un tomberon,  si ca de fapt acolo e locul lui. O are pe Tache sa mi spuna ce a fost la TV in special la OTV (dar asta intr-un alt post) si sa faca niste comentarii scremute despre femeile care au un corp fain si care astfel atenteaza la linistea ei sufleteasca si o deranjeaza.

L-as trimite de asemenea sa-l caute la blog si la articole pe Andrei Mantog, un geniu care face si cronica filmelor, la Catavencu, devenit celebru pentru limbajul mai mult decat revolutionar folosit in unele articole. Blogul  reuseste sa il tina cu minim de efort si cuvinte putine.  Cum ar fi: tigan borat, pula, pizda, muie, borat, voma.  Nu ma indoiesc ca suna altcumva spuse de unul de la Catavencu.

Tare mi-e teama ca bloggerii nu o sa fie uniti, iar aceia care si traiesc din asta, nu vor macani nimic

In incheiere, vad cu mahnire ca incet, incet majoritatea redactorilor de la Catavencu o iau voiniceste pe aratura. Asta micu nu are ce face si parţie coduri aberante, Liviu Mihaiu si Florin Calinescu au reusit sa se transforme in niste smecherasi ai emisiunilor TV, cu care nu e bine sa te pui ca „ti fac ei pe tini”, vb lui Penalti,  Dinescu isi pierde cu seninatate bruma de credibilitate pe care o mai avea, devenind un simplu bufon, de talia lui Vadim, pe care il chemi in emisiuni cand ti se imbolnaveste cate un invitat. Iar Morar, ei bine Morar, e autorul unui articol care a devenit exemplu de „asa nu”, de incitare la ura, de clasificare prosteasca, de stigmatizare si puteti continua voi inca 5 minute.  Articolul cu pricina e  aici.

Inca citesc Catavencu, desi fac asta in ultima vreme mai mult in amintirea vremurilor de studentie, cand preferam sa nu-mi iau o paine, ca sa pot cumpara revista.

– Mircica, hai la mare tati,  si nu te mai stresa tu pentru altii, hai, si dam jos si  mustacioara aia enervanta!!


iulie 10, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Noutati din underground

Bag repede ce am citit azi si urlu: Teoria conspiratiei!!!

robotSenzational, evreii nu se lasa si ne ataca zilnic!  The Inquirer anunta ca la Universitatea Tehnion din Israel, sionistii au pus la punct  inca o modalitate de a ne controla, si de a ne distruge intimitatea. Au nascocit, cica de Yom Kippur, un nanobot super pefectionat care se deplaseaza in interiorul venelor tale si care nu are nevoie de surse de energie, deoarece misca in functie de niste magneti care-i directioneaza traseul. Iata inca o dovada in ceea ce priveste zgarcenia proverbiala a acestora. Nu vor sa dea bani pe baterii, asa ca face roboti cu magneti! Si ne si mai mint ca is pentru binele nostru, ca vezi Doamne is in scopuri medicale! Minciuni  sfruntate!

Apoi, savantii din Newcastle, ne spun aia de la BBC,  au pus la punct primul spermatozoid artificial. Adicatelea noi suntem tot mai inutili pe suprafata pamantului?

Pai stai taticu’, ca reactionam si noi, nu stam ca prostii. Asa ca:

Am furat productia mondiala pe 5 zile de Levitra, a concernului Bayer, adica 2 butoaie  de 320.000 de pastile, dupa cum fain ne da in gat Reuters. Noi nu stim decat ca am incarcat magaoaiele in camion si ne-am tirat apoi la mare arta.  Pentru aia care se prefac ca nu stiu ce e Levitra, e pastila aia pentru care te rogi lui Dumnezeu sa o folosesti cat mai tarziu in viata. Dar cum astia atenteaza ba la venele noastre, ba mai mult, la mormolocii nostri, e de datoria noastra sa impartim si sa inghitim cat mai multe bomboane, pentru o mai buna imprastiere a semintisoarelor noastre neintinate de experimentele sonismului universal. Si pentru asta avem nevoie de ajutor! Dati cate doua sa ajunga la toti, Vasileeee!!!

In alta ordine de idei, organizam cursuri de supravietuire in padure, antrenament cu bursuci violenti, gatit sub balconul blocului, si daca o sa fie senin, cursuri de pescuit subversiv, bineinteles.


iulie 9, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Brancu, amantul secret al lui Naomi!!!

Azi in timp ce faceam orice altceva, decat sa-mi fac treaba, am dat peste secventa asta:


Observ cu bucurie ca nu-i citeste citeste nici dracu’ blogul lui Brancu. Vroiam sa-l injur, sa-ti spun ca face o emisiune mizerabila, cu un rating minuscul, ca a luat-o pe femeia aia, saraca, doar din cauza banilor ei, ca este un complexat. Vroiam sa-i zic multe, dar cui?.

Nu Petreanu e de vina, la fel cum nu te poti supara pe un babuin ca sa caca in platou. Stia ca retardul are ceva cu Cabral si a mizat pe asta. Apoi m-am dus pe blogul lui Cabral sa vad reactii, care s-au dovedit a fi cu duiumul. Si pe buna dreptate. Nu mi-a placut ca a facut Cabral, in postarea lui, pe Ghandi. N-are de ce sa se planga, mai ales tinand cont de cine a fost autorul magariei. Principalul vinovat e jigodia de Brancu, care nu numai ca a ras cand retardu’ a facut-o pe mama lui Cabral tiganca, dar nici macar nu a oprit emisiunea, lasand porcu’ sa mai vomite o data, in zicerea de la sfarsit.

In televiziuni, exista optiunea de delay, pentru transmisiile in direct, special construita pentru astfel de faze. Nu ma uit la emisiunea aia, asa ca nu stiu daca e in direct sau nu.  Daca emisiunea nu a fost in direct, atunci il poate face pe Cabral un foarte fericit castigator de proces.

Ideea mea e, ca macar astia care avem bloguri, sa scriem o postare cu titlul de mai sus, poate dobitocea o pricepe ceva, fie si numai din numarul oamenilor revoltati de rahatul asta.

iulie 6, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , | 6 comentarii

Santana, o formaţie care promite!

Iata prezentăm aici doua şlagăre cântate cu ocazia Zilelor Localităţii Woodstock. Le uram succes pe viitor, le mulţumim că au participat, si ii mai asteptam cu drag! Să nu uitaţi, pentru cei interesati, avem o oferta variată de ciuperci psi, apa de foc si praf  de steluţe, toate crescute organic fară chimicale, aici la noi la ţară!

Pentru gulas cu lesedeu, mereţi dară la standurile din stanga, sau dreapta…


iulie 5, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , | Lasă un comentariu

CAND O SA FIU MARE VREAU O TANTI CA AYO

E week-end si n-am absolut nici un chef sa scriu. Plus ca mi-e si necaz ca n-am putut sa merg la Bucuresti sa o vad pe AYO cantand. Am descoperit-o pe tanti asta in SUA acum 2 ani. E iesita din tata nigerian si mama tiganca romanca, nascuta si crescuta in Germania. Fara sa fiu rasist – de nici o culoare – 😀 , imi plac low-riderele ( alea mici, adica),  latine sau romance, cu forme, insa fara sa ma gandesc de 2 ori, in cazul ei as face o exceptie de la regula. Si ca sa vezi cat de mult m-a tampit fatuca asta, am aflat ascultand-o, ca melodiile „are” si versuri uneori. Si inca faine.

Iata doua” monstre”:

Iar la doua, oricat ai fi de pornit, cum draci sa nu te impaci cu ea? :D.  Maine pun cealalta formatie pe care am sa o pierd. Sfinti, cadelnite si musuroaie…

original description Ayo – Down On My KneesDance – (C) 2006 Polydor (France)Universal Music Division Polydor

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Ayo – Down On My Knees Video„, posted with vodpod

iulie 4, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 3 comentarii

Examene psihologice obligatorii pentru viitorii parinti!

burmese1 Incep sa imi doresc asta, tot mai tare, cand citesc stiri de genul: „Copil de 2 ani ucis de un piton birmanez, tinut in casa drept animal de companie!”. Cat de inept poti sa fii incat sa tii  un sarpe, drept animal de companie, in conditiile in care ai copil prin preajma?

Parca il si vad pe retardul care  se intreaba uimit cum dracu’ Belzebuth, pitonul ala atat de dragalas de numai 2 metri, a putut sa faca ceva atat de rau. Mai ales ca pitonii is cunoscuti pentru inteligenta lor si usurinta cu care sunt dresati si facuti sa-ti aduca ziarul dimineata! Deunazi doar a iesit cu el in parc si-i arunca hamsteri sa se joace cu ei. Pe strada dadea buna ziua tuturor si-i lingea cu limbuta aia bifurcata pe maini.

Te doare sufletul cand astia, si ma refer la proprietar,  se mai si inmultesc.

Si pentru ca n-avea ce face, nici sefa de la Comisia pentru protejarea habitatului salbatic din Florida  nu-si poate explica cum de s-a intamplat asa ceva. Pai poate pentru ca Belzebuth e o reptila, pe care in primul rand nu o poti domestici si in al doilea rand atinge si 15 m lungime la maturitate. Informatii probabil uluitor de noi, din moment ce vita pastoreste printre altele in jur ce 1000 de serpoi, cumparati ca animale de casa si apoi aruncati in mlastinile Floridei de catre proprietarii lor ( care au vazut ca nu le mai pot face fata odata ce cresc), nu neaparat mai destepti, dar in mod sigur mai precauti decat Talamb boy-ul din povestea asta.

Stiu ca se zice ca un bun test, sa vezi daca ai ce trebuie ca sa fi parinte, e sa” proprietaresti”  inainte un animalut. Cu accent pe animalut! Daca insa decizi sa tii serpi veninosi, tarantule ucigase, sobolani psihotici, tigrii, lei, orice animal in general, care te-ar putea omori cu o basina daca ar vrea, cred ca ar trebui sa mai astepti o vreme.

iulie 3, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , | 4 comentarii

BOMBA ATOMICA ROMANEASCA

imagesToti pupam un cur macar o data in decursul vietii. Gest scarbos, se dovedeste a fi o intreprindere necesara in anumite imprejurari. Conducatorii nostri, indiferent de timp, n-au facut exceptie, urmarind sau cosmetizandu-si actiunile sub mantia interesului national. Ei bine, dupa revolutie, au aparut alt tip de conducatori. Veniti din esalonul 2 si 3 al partidului comunist, obisnuiti sa fie servili cu puternicii si nemilosi cu subalternii, noii lideri au adus in politica externa pupatul in cur din placere. Un pupat sincer, zgomotos, invariabil vesel. Si infricosator de fericit.

Ultimul pupoi muncitoresc, si de ce sa nu spun, plin de sperante complet cretine, e suplimentarea tr upelor romane din Afganistan. Ce cautam acolo imi scapa, si asta pentru ca:

1) Participarea la reconstructia tarii aleia nici nu incape vorba se materializeze, deoarece in Irak n-am facut absolut nimic in acest sens, desi am semnat acorduri peste acorduri.Nici macar nu am recuperat banii bagati, daramite sa scoatem si profit. Pardon, sa participam la reconstructie.

2) Mergem intr-o tara pe care americanii, spre deosebire de Irak, nici macar n-au putut sa o cucereasca. Pentru prima data in istorie cred, o tara a sistat atacurile asupra alteia deoarece munitia costa mai mult decat tintele. Dupa ce au bombardat jumate din muntii Afganistanului, au descoperit cu uimire ca aia mai au si pesteri. Puteau sa-l intrebe pe  Rambo III, noul meu erou, si sa scuteasca drumul. Asa ca de nervi, au atacat Irakul.

3) Trimitem trupe la dracu in praznic, in conditiile in care Sua ne trateaza ca pe niste gunoaie, avand grija ca etern anuntata scoatere a vizelor  sa devina imposibila.Anul acesta admiterea in Programul Waiver, presupune o rata de refuz la ambasada de sub 2% din numarul petentilor, in timp ce anul trecut era de 15%. Romania a avut in 2008, 25% refuzuri.

Cireasa pe tort o pune trimiterea „tutulor” kg de uraniu imbogatit, adica vreo 50 , ce ar fi putut folosit la fabricarea bombei atomice, unde credeti? In Rusia, cel mai de nadejde aliat al nostru dintotdeauna. Saracu Ceausescu facea ulcer si inca un diabet daca ar fi vazut asta. Toate astea sub supravegherea si sub inaltul patronal al SUA, care au hotarat sa stranga tot materialul radiaoactiv din Brazilia, Bulgaria, Columbia, Danemarca, Grecia, Letonia,  Portugalia, Slovenia,  Coreea de Sud, Spania, Suedia si Tailanda. Plus toata Europa Vestica, insa ceva ma face sa nu prea cred ca acolo au fost foarte scrupulosi.

Pun pariu insa, ca in cazul unei neintelegeri cu rusii, vom primi inapoi, direct in cap,tot materialul radioactiv,  de o sa vedem numai ciupercute verzi o perioada.

Sper totusi sa-i fi fraierit pe americani si rusi, si sa fi contruit deja, in buncarele din M-tii Apuseni arma noastra secreta, celebrul  RAHAT (Racheta Atomica Horea Autonoma si Teleghidata ), care odata lansata va ajunge pe teritoriul Rusiei in aproximativ  5 ani, adica exact cand aia se asteapta mai putin. Macar atat sa facem.

Am inteles ca in tara, au fost testate cu succes variantele primitive ale acestei arme, iar rezultatele sunt innebunitoare, romanii parasind pe capete zona.

iulie 2, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , | 5 comentarii

Şi-a murit piratul/ Şi-a murit in baie…

woodsmanDe cateva zile stau ascuns in padure, prin M-tii Rodnei. Am coborat in oras doar sa iau ceva provizii, si poate niste cutite, ca am plecat in graba si m-am dus cam nepregatit.

Totul a inceput acu cateva luni cand niste dementi – studenti la teologie, calugari si nelipsitele babe –  trimisi de  Patriarhie, urlau impotriva pasapoartelor biometrice si in general a actelor de identitate ce au cipuri incorporate, celebrele cipuri pe care le stie tot omul deja.

Imi aduc aminte chiar ca, odata fiind prin preajma lor la un miting, radeam cu pofta si le fluturam cateva memorii de calculator prin fata, numai sa-i vad cum isi fac semnu crucii si si scuipa in toate partile,

Simpatici foc talibanii aia mici, insa am aflat ceva dureros. Iar chestia asta incepe sa se preapotrivesca – daca mie permis un usor misto – cu cateva masuri care ne vor arunca in lumea imaginata de Orwell in romanul „1984”, mult mai repede decat mi-ar conveni mie.

Siteul Torrent Bay, cel mai mare site de torenti, s-a dus oficial la dracu’ odata cu vanzarea sa catre un om de afaceri, care planuieste sa taxeze viitoarele downloaduri.  Noul patron vrea sa faca asta, perntru ca sa nu mai fie probleme cu “Legea drepturilor de autor” pe care siturile de torenti sunt acuzate ca o incalca. Fondatorii site-ului au fost nevoiti sa renunte la el, pentru a putea sa plateasca amenda de cateva milioane de dolari care le-a fost pusa in carca de justitia statului suedez. Iar  zilele astea se pregatesc Mininova si IsoHunt de aflarea sentintei, mai mult ca sigur impotriva lor, apoi siteurile de filme online, care sunt urmatoarele pe lista.

Nu-s adeptul teoriilor conspiratiei, dar toata treaba asta incepe sa puta. Au inceput cu cipurile la animale, apoi la oameni, prin cresterea numarului elementelor de siguranta in acte, acum se  asalteaza in draci ultimul zid in fata ingradirii accesului la informatie, internetul. Binenteles ca daca nu cauti ca mine „cyber sex” sau alte tampenii, nu ajungi sa stii ca Franta, Irlanda, Marea Britanie, si vad ca se raliaza tot mai multe tari, au promulgat legi care obliga distribuitorii de internet sa faca munca de politie. Astfel abonatul care va da jos material fara licenta, va primi avertisment sa se potoleasca. Dupa 3 avertismente date, teroristului informatic de 14 ani cu ochelari, cosuri si burta,  ii se interzic accesul la internet pe un an de zile, timp in care ma-sa si tac-su sunt obligati sa plateasca abonamentul.

Ca sa nu mai zic de SUA, statul care nu mai e demult tara libertatilor, care tocmai a judecat si condamnat o mama a doi copii la plata unor daune uriase, pentru ca a dat jos cateva melodii. Ideea e ca faza cu protejarea drepturilor de autor e doar un bullshit, ca sa nu zic cacat de taur, pentru ca de fapt se cauta restrangerea treptata a accesului la informatia nefiltrata, la informatia care intr-adevar conteaza. Mai ales ca s-a vazut puterea internetului, asupra unor guverne, cu ocazia alegerilor din Ucraina si mai nou Moldova.

Apropo, sa nu uit, puneti mana dara si dati jos in draci filme si muzica cat mai puteti. Noi cu ale noastre, ei tot cu ale noastre.

Eu unul, dupa cum am zis la inceput, ma retrag in munti si organizez rezistenta. Imi iau ceva conserve*, niste cutite si ma duc sa ma antrenez cu bursucii in padure, pe chestiuni de supravietuire. Sa nu uit sa iau ceva lumanari pentru noii mei prieteni, calugarii.

O sa ma reintorc la natura. Si promit ca o sa fiu printre ultimii carora o sa le bage sonde in anusi si cipuri in urechi. Si beculete in scalp. Parca-i si vad cum o sa mi spuna ca e pentru binele meu, ca sa vad pe unde merg. Si de ce sa nu luminez noaptea din cap? Am ceva de ascuns? Pai poate ca am daca merg noaptea!

Nu taticu, tocmai am vazut filmele cu Rambo si am invatat niste miscari criminale. Sa se apropie numai de mine cu intentii marsave…

Viva la Revolucion, chili con carne, guacamole, aroz con pollo si alte expresii pe care studentii „cool”  le atribuie  lui Guevara!

*   Pentru aia pe care i-a mintit frate-meu: nu am mancat 36 de conserve intr-o seara, ci 12, si nu intr-o noapte ci in 24 de ore,  si  eram in adolescenta, deci in crestere!

iulie 1, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , | 7 comentarii

TERMINATOR 4 IL REINVIE PE J.D.SALINGER CA SA-I FACA DE RAS PE „SCRIITORII” NOSTRI!

New-Terminator-Headshot-R.articleAm aflat cu surprindere zilele trecute, spre rusinea mea, citind articolul asta din The Onion, ca Salinger traieste, ba chiar mai mult e perfect lucid, fara urma de infatuare si fals plictis intelectual.  OK, e o legenda vie, e constient, dar nu face mare caz de asta. E in pas cu timpurile, in care nu se simte un inadaptat sau un neinteles, si mai ales nu i se irita sfincterele la orice produs modern. Isi asuma stangismul ca pe o experienta a tineretii si e fan inflacarat al seriei Terminator. Ca un adevarat cunoscator, prefera T2 si T4 si se declara cucerit de Mc.G., regizorul ultimului.  Nu numai atat, dar e atat de sedus de acesta, incat se declara de acord ca Mc. G. sa-i puna pe pelicula cartile. Asta in conditiile in care adaptarea nuvelei „Unchiul Wiggily in Connecticut” pentru cinema l-a facut sa refuze cu ani in urma orice ecranizare viitoare dupa vreuna din scrierile sale.

Vorbeste apoi si de necazul pricinuit de aparitia pe piata a unei continuari neautorizate la   „De veghe in lanul de secara”, si cum are de gand sa cera daune de aproape un sfert de milion de dolari. Probabil ca multi dintre voi, astia cam in jurul a 30 de ani, poate si ai mai tineri, o au in casa. Si ma refer la „De veghe in lanul de secara”. In cazul in care e inca nou nouta dupa douzeci de ani, incercati sa o cititi. Nu prea are poze, dar e o carte de capatai a literaturii americane. Si nu va speriati, la ei nu e ca la noi. Acolo o carte e considerata valoroasa datorita virtutilor ei literare si nu in ultimul randsi prin prisma succesului comercial, care are un cuvant greu de spus. Ceea ce inseamna ca a prins si la vulg  (adica noi 🙂 ) si e foarte citibila iar autorul nu are absolut nici o problema in a-si face inteles mesajul.

Pe cand noi, de fiecare data, avem tendinta de a fi pe undeva la extreme . La noi, un roman e considerat important daca e scris de un intelectual chinuit, preferabil unu cu o figura ascetica si/sau patima alcoolului. Nefericirea intr-un fel sau altul e o conditie in sine, de neocolit. Romanul astuia e compus asadar din aprox. 80% cuvinte extrem de  alambicate, imbecil indesate in fraza, folosind din greu barbarisme si/sau cuvinte luate de-a dreptul din alta limba. Pe care nu se mai chinuie sa le traduca (vezi Patapieviciu’ de campie). El se adreseza unei elite de max 10 oameni, suficient de inteligenti sa-i inteleaga opera scrisa in cheie criptica.

Cu greu mai gaseste geniul nost’ ceva care sa-i gadile simturile blazate. Viata e de cacat, femeile nu-l inteleg si o juma de capitol peroreaza despre furunculul iesit intr-o zona mediana a corpului. Daca e norocos, descopera un film nordic de 3 ore despre viata si trairile unui limax obez si drama neacceptarii acestuia de catre o sociatate de  rame de gradina. Cata efervescenta, cat shpirit sarcastic! Ce comentariu satiric asupra lumii! Si atunci sa-l vezi cum ii stralucesc ochii si cum, pentru o juma’ de ora, ezita intre a iesi la soare sau a-si pune din taria pastrata pentru ocazii speciale! OK, e tuica de ai batrani si el se delimiteaza de subumanii cu gusturi atat de comune, dar un pic de prunata nu a facut rau nimanui!  Ca sa nu mai zic ca mai nou e la moda prezentarea experintelor sexuale cat mai bizare, si pe cat posibil usor incestuoase, de preferinta cu multe detalii, intinse pe 2 capitole din cele 5 ale cartii.

Ca sa revin la idee, Salinger prin simplitatea si spiritul sau tanar – desi omul e considerat unul din titanii literaturii americane –  m-a facut sa vreau sa avem si noi un scriitor asemenea. Sau daca il avem, sa aflu de el, pentru ca m-am saturat de pretiozitati de duzina, de remarci pesimiste, platitudini spuse cu aerul unor mari descoperiri personale si tanguieli privitoare la marasmul societatii in care traim.  Aproape ca mi-e dor de un roman realist-socialist in care tovarasul inginer Apostu se indragosteste de domnisoara Miroveanu de la biblioteca satului,  unde el implementa noi metode pentru cresterea productiei la ferma de struti dobrogeni. Se mai cearta ei pe teme marxiste, insa se iubesc muncitoreste,  iar cand ea sare calul el ii inchide gura cu un citat din Tovarasul.

Nu vreau sa stiu ca Apostu in copilarie, visa sa o desele pe matusa-sa, ca la 5 ani i-a jurat dragoste eterna scroafei sau sa aflu, CTP citire, despre erotismul unei vizite la buda.

Cum nu vii tu, Terminator ketto draghe, ca punand mana pe ei…

iunie 22, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

HAI SĂ NE FUGIM LA PLAJĂ !

De când am auzit melodia asta, intr-o reclama la Zapp acu’ câţiva ani, am devenit fan necondiţionat al muzicii braziliene, apoi al braziliencelor si dacă tot eram in zonă, al latinelor. Nu mi-am implinit visu’ in SUA, să mă combin cu o brazza, asa că din cand in cand mă mai visez proprietar de plantaţie ,sorbindu-mi cafeaua in timp ce şiruri de sclave Isaure se intorc de la munca.

Si acu’ m-am tirat la plajă, că mi-au facut aştia pofta! Ascultaţi asta repede, deja cafeaua ati baut-o, luaţi-va râma cu voi şi plantaţi-vă pe o patură la soare! Ca să nu vă strice nimic ziua, recomand căşti. Salutare şi

até mais tarde!

iunie 20, 2009 Posted by | DAY BY DAY | Lasă un comentariu

DIE, DIE MY GYPSY!

1111 În ultima vreme încep să mă sictirească lejer o seamă de chestii. Una dintre ele este reacţia de căcat a semenilor mei, la un articol pe care l-am  citit  in Adevărul.  Acesta se referea la faptul că, în ultima vreme în Belfast,  rromii sunt vânaţi pe străzi şi omorâţi în plină zi. Cu scârbă am citit commenturile unor oameni care, nu numai că erau ferm convinşi că limita bunilor irlandezi are o limită, –  la fel ca şi cea a luminaţilor italieni –  dar si că ţiganul omorât îşi merita soarta. Ştiu ca am sa supar multa lume de „buna credinta” dar decât aşa român mai bine ţigan. Am să enumerez scurt motivele care mă fac sa nu fiu de acord cu degrabă vărsătorii de sange „spurcat” de „ţigan borât”.

1) Câţi dintre voi aţi fost violentaţi de rromii ăia pe care-i vedeti la stiri, cu femeile si copii dupa ei?

2) In caz de razboi, aţi sări cumva de cur in sus daca nu şi-ar apăra ţara şi concetăţenii, care-i iubesc ca pe fraţii lor?

3) Explicaţi-mi si mie, cum mama dracului  nici o alta comunitate de ţigani, inclusiv alea din Spania, Cehia si Ungaria, nu fură atât cât a noastra?  Nu cumva asta zice ceva despre noi, brazii Europei, nemţii Balcanilor?. Eiiii, daca n-ar fi fost ţiganii eram acu in faţa SUA şi un pic in spatele Japoniei, dar asa…

4) E tipic românesc să protestam greţos la TV  cand o „ţigancă batrana” a fost fotografiată de cei de la BBC, daca nu ma insel, când vota la alegerile europarlamentare. Pizda de moderatoare, de la Antena 3 cred, spumega şi-şi dadea palme peste labii cum că iar suntem făcuţi ţigani de ziarele lumii. Faza de căcat a fost că agenţiile de presă nu au mentionat cuvantul tigan sau rom, doar retardaţii din presa noastră au facut asta. Un exemplu de reacţie jenantă am mai gasit şi aici

Ca să vină lovitura câteva zile mai târziu, când s-a aflat că ţiganca aia soioasă, era o femeie de la ţara, cu pielea arsă de munca de o viaţă la câmp, si că in mod ciudat batranii de la ţară au obiceiul să mearga in şlapi de cauciuc, complet ieşiţi din modă, prin sat. Incredibil! Şi nici nu erau macar crocs!

5) Chiar dacă e normal ca in timpuri de criza, sa fie găsit un grup, ca supapă pentru tensiunile existente în societate, incercaţi vă rog să vă folosiţi şi creierul din când in când. Bloggerii incep tot mai mult sa aiba voce, şi ar fi fain să se realizeze că există şi responsabilităţi şi că invariabil cuvântul de pe net ajunge sa influenţeze şi să conteze. Presupun că dacă iţi faci un blog, te simţi chiar dacă inconştient, superior multor semeni; că te simţi dintr-un anumit punct de vedere neindreptatit – din varii motive, profesionale, sentimentale, etc –  şi invariabil  ai ceva de spus. Scrie, spune, urlă, e Hyde Park-ul tău!

Însă când înjuri fără discriminare, nedreptăţeşti pe cineva cu care, sunt sigur ca nu ai avut alte contacte decât atunci când il vedeai cerşind. Doar pentru că-ţi fute ţie filonul artistic si nu se spală, sau are haine diferite nu inseamnă ca trebuie omorât. In definitiv, Romania e pe ultimul loc in Europa la consumul de pasta de dinti, hartie igenica si sapun! Hai sa ne fosim mintea şi bunul simţ, promit că nu doare!

6) Acu cateva luni mi s-a întamplat să dau peste 3 ţigani, de fapt ei sa dea peste mine :D. M-am descurcat destul de ok, in condiţiile in care  unu’ dintre ei vroia o jumatate de oră mai târziu, să depună plângere la politie. Credeăi ca daca erau albi, verzi, sau albastri m-ar fi batut mai cu milă? Tâmpiţi sunt oriunde şi ei trebuie pocniţi cu metoda şi fără discriminare.

7) Ştiu că nu-s ingeri şi după păţania mea, am motive să nu fiu fanul lor nr 1, insă trebuie să inţelegem că e inadmisibil să te gândesti măcar, că un om merita sa fie omorât doar pentru ca te face de ras, sau pentru ca iti fute ţie feng shui-ul urban.

8) Din cate stiu eu nu ţiganii conduc ţara, si in mod sigur nu ei ne/sau se fac de ras cel mai frecvent, ci imbecilii pe care trebuie să-i votăm şi impotriva carora nu avem deocamdată alternative.

9) OK,  sunt o buba, o chestie urata, o inflamatie, zi cum vrei, orice ai crede şi-ţi vine la gură, gandeste-te insă că e doar efectul  şi nu cauza. Cauza e in noi, in modul cum ascundem sub pres căcatul si apoi ne minunam, ba ne mai si enervam, cand suntem daţi in vileag. Am preferat să nu ne implicăm deloc în integrarea lor, in condiţiile in care s-au alocat fonduri căcălău din partea UE.

Şi incă ceva, in decursul istoriei noastre am fost considerati mereu un popor cu apucaturi nu tocmai de dat exemplu şi pe atunci populaţia de rromi,ţigani, gipsy,ciori  (cum vrei tu)  era insignifiantă.

Prin urmare, inainte să vorbim despre cum am omorî ţigani, cum i-am băga in cuşti si i-am arunca in mare, să incercăm să ne scremem un pic bureţelul şi să vedem dacă intr-adevar asta ne-ar rezolva, măcar una dintre problemele adevarate care ne cocoşează zilnic

Nu, nu-s ţigan, n-am nevastă ţigancă, sau cel putin n-am aflat incă, fac duş o dată pe zi şi sub cuvânt de „oroare” nu fur din pieţe!

Ach Devlesa!

iunie 19, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Amintiri din viitor

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Melodia asta se asculta neaparat intr-o stare alterata a constiintei, de preferinta in SUA. Mersi coane TheNutz, pentru ajutor la postare.

iunie 17, 2009 Posted by | DAY BY DAY | 8 comentarii

GRIPA PORCINĂ TE FACE DIN NEOM, OM!

POZA BLOGConform Adevărului, dacă simţi cumva un puseu de febră de 20 de grade celsius, atunci ai gripă porcină, care de azi a evoluat la gradul de pandemie.

Nu te speria, pentru tine e de bine. Pune mâna si sună-ţi toti prietenii, spune-le să lase dracu’ tot, că tot stau degeaba şi să vină la suprafaţă.

Deja la sediul redacţiei sună telefoane din Provincie, din partea Asociaţiei „Libera Muşcatură a vampiroilor din  Maramures”, a Grupului de Acţiune Civică „Creieraşul Munţilor” al zombilor cu pălărie, precum şi din partea câtorva filiale ale Internaţionalei de extrem centru din Marea Britanie, „Dead and Burried”, care şi-au manifestat dorinţa de a fi strănutaţi în faţă şi/sau scuipati în ţeste de catre purtatorii gripei.

Panicarzii si falşii profeţi care au de gând să zbiere „sfarşitul lumii! ” judecata de apoi”, “apocalipsa”, sunt rugaţi să nu creeze panică şi să se abţină, putând să urle, spre exemplu, în faţa Guvernului.

iunie 11, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , | Lasă un comentariu

O SEARA FRUMOASA

Aseara pur si simplu nu am avut chef sa-mi fac temele, cu blogul, desi mi-am propus sa scriu cate ceva zilnic. Am fost in oras  la o terasa, unde am vazut Unirea Urziceni – Steaua si auzeam de la comentatori rezultatele de la celelalte meciuri, uluit ca de altfel restul baietilor, indiferent ai cui fani erau. A fost de departe cel mai frumos campionat si s-a incheiat pe masura. Steaua si Vasluiul, s-au calificat la mustata in dauna Craiovei si a Rapidului.  Stiu ca orice microbist stie asta deja, insa is la mine acasa si o spun de cate ori vreau eu.  Steaua s-a calificat in Europa League ,iar eu am fost martorul celui mai frumos sfarsit de campionat din viata mea, chiar daca * (Steaua 🙂 ) nu a castigat campionatul.

Nu vreau sa fac judecati de valoare, insa au mers in Europa echipele care intr-adevar au vrut asta cu orice pret:

Unirea, care o sa fie data mult timp de-acum incolo ca exemplu de profesionalism si munca intr-o mocirla de clantai,

dinamo, iarta-ma Doamne!, care a cumparat, distrus tot ce putea anul asta, doar doar s-or califica in C.L.,

Timisoara, echipa lui Jabba the Hutt, care a fost pe nedrept, zic eu, privata de cele 6 puncte, dar care a pierdut titlul pe merit din cauza slujului pe care-l face in fata lui Dinamo, limaxul obez de la carma ei. CFR-ul, care in ciuda tuturor greutatilor de anul asta a castigat inca o data pe mana mercenarilor atat de prosteste huliti de toti,

Vasluiul, care a fost purtat in Europa parca mai mult de vointa lui Porumboiu decat de jucatori.

Si Steluta mea, calcata in picioare de humunculul Becali, un cal pur sange care arata bine chiar daca trage la o caruta de mahala plina de flegme.

In ceea ce priveste Craiova, Mititelu e absolut de vina pentru tot ce s-a intamplat. A demis antrenorul care a reusit sa readuca echipa dupa atata amar de ani in lumina reflectoarelor. Avand si un comportament de jigodie, s-a crezut cu sacii in caruta prea devreme si a refuzat renegocierea salariului lui Napoli, incepand o diatriba de toata scarba impotriva acestuia.

Rapidul, pe de alta parte, nu avea ce sa caute anul acesta in Europa, dupa un sezon in care a fost clar lasat de izbeliste de catre loaza de Copos, iar sirul intamplarilor kafkiene de acolo ajunsese mult prea departe.

Una peste alta, vad ca la fel ca Steaua, m-am scos si eu pe ultima suta de metri cu inca un text scremut, desi initial nu am avut intentia asta. Felicitari „tutulor” vorba lu’ al batran ale carui gesturi si actiuni incep sa aiba tot mai mult sens odata cu trecerea anilor si afundarea intr-o mocirla in care sunt sigur ca vom reusi sa atragem si Europa. Pentru ca odata ce facem parte din ceva, acel ceva se duce dracu’ ; azi e randul Europei, chiar daca inca nu o stie.

iunie 11, 2009 Posted by | SPORT | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

TEORIA EVOLUŢIEI RELOADED

Deşi diplodocul de câmpie, stegosaurul cu pene şi pterodactilul cocoşat au avut decenţa să observe ca nu aparţin noilor ere şi cu bunul simţ caracteristic s-au transformat in fosile, un exemplar se incăpăţânează sa nască pui vii în continuare.

Suferind de o traumă din vremi imemoriale, odată ajuns la oraş, refuză traiul la nivelurile inferioare, preferând habitatul oferit de apartamentele aflate de la etajul 3 in sus. Cocoţat la inălţime, nu realizează că nu mai e in pădure şi faptul că e mai sus ca tine nu e neaparat un semn de bunăstare socială. Mă refer la ţărănoiul de oraş şi cum de  aproximativ 2 ani, m-am pricopsit cu unul, ca vecin de nădejde.

Atâţia eoni în care evoluţia nu a avut nimic de spus, pierduţi în zadar. Darnic prin excelenţă, împarte flegme, urlete-de obicei noaptea sau dis de dimineaţă- îmi scutură covoarele în cap, fără să mă anunţe măcar, împarte palme plozilor şi e absolut sigur că-s înebunit după muzica de la Taraf TV, dată la maxim, duminica dimineaţa. Am îndrăznit o dată să-i propun ca alternative pentru depozitarea gunoiului ghena de gunoi in locul spaţiului din spatele blocului. Lucru care l-a infuriat destul de tare din moment ce de atunci gasesc mai tot timpul coji si cotoare pe preşul din faţa uşii.

De la balconul lui inchis cu parbrize de basculantă, îmi scrumează în cap aproape părinteşte. Nu o face ca să mă umilească, ci să-mi reamintească doar, în cazul în care am uitat, că el va fi întotdeauna acolo.

Cu ceva vreme in urmă il întâlnesc în faţa scării şi incerc pentru a n’şpea oară să-i aduc la cunoştinţă micile mele nefericiri, mai ales că fi’mea se chinuia cu o febră sâcîitoare şi avea nevoie de linişte. Bon viveur şi om de o lejeritate dezarmantă îmi explică senin că nu el mi-a, in ordine, împiedicat-o pe aia mică să doarmă, zgâriat maşina, pleznit geamurile, futut somnu’, nervii şi că in definitiv  ce mă-sa, am ajuns să ne certăm ca aia micii din prostii? Ai lui s-au facut bine după o febră de 40 de grade doar cu ţuică fiartă. Acu stau şi-l urmăresc şi pe scări? Ce dreacu’ domne, aşa am ajuns?

Ei bine, după atâţia ani de opozitie acerbă, mă declar cucerit de argumentaţia surprinzător de logică a acestui guru al convieţuirii la comun. Transfigurat, mă conformez: îl scuip intre felinare, îi aplic un şpiţ în corcoduşe şi îi vars găleata de gunoi în cap. Apoi profitând de faptul că vita e un pic dezorientată, îi sparg farurile şi-l pleznesc pe fii’so. Aşa, de-al dreacu’ !

Unul dintre vecinii alertaţi de urletele purcelului, sună la poliţie. Cu o promptitudine demnă de cauze mai bune îsi fac apariţia doi reprezentanţi cu caşchetă. Vaşnicii apărători ai ordinii publice si barurilor deschise non-stop, pe care le protejează cu preţul buzunarelor noastre, imi cer să ma opresc. Uşor ofuscat mă conformez, deşi tocmai încercam să-l conving că recordurile la statul cu capul sub apa din băltoacă au fost făcute să fie bătute.

Înrebat dacă vrea să depuna plângere, a eliminat 2 litri de apă, perfect inutili unei bune funcţionări, şi ca un perfect gentleman, a mormăit un NU şi s-a urcat în Dacia proprietate personală. A dat în marşarier, ocazie cu care a călcat-o pe nevasta-mea pe picior şi s-a infipt cu toata viteza în chioşcul pe care cu mândrie îl posed. Din două salturi am ajuns la el şi inceput să-l muşc de jugulară, in timp ce el incearca să-mi vâre diferite obiecte contondente in urechi, in special “ciocolăţi” şi cornuleţe, din rafturile pe care tocmai le-a darâmat.

Copii, încep să urle, nevestele să leşine iar poliţistii să dea din cap a pagubă. Atâta timp cît niciunul nu depunem plangere, nu au ce să facă. Îi voi demonstra că sunt net superior intelectual şi mai sus pe scara evoluţiei. Şi o să înţeleagă eventual. Cu fiecare pumn in cap!

 

iunie 10, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

CUM AM REFORMAT SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN ROMANIA (2)

image063Iată de ce, in momentul in care s-a anunţat prima inspecţie dupa 10 ani, nu aveam absolut nici o urmă de îngrijorare. În timp ce toţi se dădeau de ceasul morţii să apară cât mai bine, eu eram cu copii la iarbă verde unde îi învăţam un pic de engleză, very old school style. Pentru că da, predam si engleza de nu cumva aţi uitat.

Şi vin si cele 2 zile fatidice. Totul e ok, inspectorul de resort e mulţumit, mai ridică câte o sprânceană când mai scap cate un “foarte bine purcelule”, dar vede că ăia mici râd şi-s fericiţi si se linişteşte. Mai aveam o oră, in care trebuia sa predau o lecţie dintr-un capitol mai mare, ce se referea la primul razboi mondial. Era vb de teatrul de razboi, cine pe cine a atacat, ce-a întâmplat apoi şi ultimele bătălii.

Stufos in draci, ca toate manualele, hrisovul respectiv mai mult mă încurca in misiunea mea de a reforma sistemul din temelii. Aşa că am conceput un plan ad-hoc: am scris numele ţărilor participante la confict pe cate o bucată de carton şi le-am împărţit în clasă. Cel mai mare baiat din clasă, Dorel, devenea Germania, apoi in ordine descrescatoare, ceilalţi (Sile, Ionuţ, Andrei….) se transformau in Franţa, Rusia, Belgia etc

Am demonstrat cum, bazandu-se pe surprindere si superioritate militară, Germania a atacat ţările vecine, dar cum odată coalizaţi, Aliaţii  au reuşit intr-un final să câştige. L-am pus aşadar pe Doreluţ să-şi atace (in joacă, of course) pe rând colegii, urmînd ca intr-un final, ceilalţi să-l dovedească numeric pe el şi aliaţii lui. Bineînţeles, fiecare ataca şi se mişca la mare artă, doar atunci când trebuia, fiind deja obisnuiţi să asculte, din experienţele trecute cu reconstituirile.

Copii râdeau de se prăpădeau, insa stiau deja din clasă secvenţele răzbelului, inspectorul dădea din cap zâmbind, iar eu eram in al 9-lea cer. Către finalul orei, inspectorul mă roagă dacă pot să le dau o lucrare copiilor. Imperial ii acord favoarea, iar odată sunat in pauză, strâng lucrarile, i le inmânez si-l rog sa mă scuze 10 min. Acceptă. Mai rămân cu copii un pic, îi felicit, le mulţumesc că au participat la oră si mă îndrept către cancelarie. Inspectorul imi zice că e impresionat, că o să  citeasca lucrările mai tarziu şi că mai bine ne punem la masă, ca a fost o zi grea si-i scade glicemia daca nu imbuca ceva.

Dupa 2 săptamâni mai tarziu, sunt chemat in biroul directorului, care după ce-mi inmânează un plic destul de voluminos, imi pune telefonul în faţă si-mi cere să sun  imediat la Inspectoratul Judeţean.

Sun, cer cu inspectorul, care îmi aduce la cunoştinţă că dacă nu vreau televiziunile centrale pe capul meu, să mă tin dracu’ de programă şi tehnicile de predare clasice, consfinţite de atatea generaţii de profesori. Şi că dacă mai vreau o carieră în învăţământ, ar fi cazul să mă şi mişc repejor în direcţia indicată. Că mai are 3 ani pînă la pensie şi nu vrea scandal. Apoi pe un ton mai calm, imi spune că lui i-a plăcut, dar că trebuie să mă ţin de programă, neapărat. Îmi urează o zi bună şi, da ai ghicit, inchide.

Curios mai degrabă, desfac plicul. În el era o adresă de la Inspectoratul Judeţean şi lucrările copiilor. Citesc adresa care repeta intr-un limbaj diplomatic ce tocmai auzisem la telefon, şi-mi arunc ochii şi pe lucrari, încercand să-mi dau seama daca nu cumva sunt victima unei farse. Citesc si simt cum mi se inmoaie picioarele:

„Domnul profesor l-a pus pe Doreluc sa ţină o foaie cu Germania şi să-l bată după aia pe Ionuţ. Care nu l-a putut bate si apoi s-a luat de Deiu’. Dupa aceea tot domnu profesor, i-a pus pe ceilalţi copii sa-l bată pe Dorel, dar numai in glumă.” Dacă aproximativ jumătate dintre lucrări sunau cam la fel, fiind cel mult simpatice, ultima frază se regăsea în toate.

“Domnul profesor este foarte bun, că el nu ne pune să scriem mult şi numai să ne jucăm şi ne pune filme şi la engleză ne uităm la desene.”

Îngerii se vorbiseră între ei să-mi facă un bine şi să mă pună bine cu ăi mari de la judeţ! În pauza mare le-am luat tuturor cate o îngheţată şi la oră ne-am mai uitat la un film.

Apoi, înfrânt, m-am întors acasă, mi-am aruncat manualele şi cartea de muncă la gunoi, m-am despărţit de fata cu care eram şi m-am dus în SUA să car mobilă.

iunie 9, 2009 Posted by | GIGICA, TRECI LA TABLA! | , , , , , , , , , , | 2 comentarii

CUM AM REFORMAT SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT DIN ROMANIA (1)

image063Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, nu am mai avut nici o scuză să frec menta degeaba, ca acum spre exemplu,  şi a trebuit să-mi găsesc de muncă.

Cum bineinţeles toate posturile bune erau puse la păstrat, am hotărât oarecum uşurat să iau un post la aprox. 40 km de oraşul meu. Posibilitatea unei navete de 2 ore pe zi nu ma descuraja deloc, ba chiar mă galvaniza si deja simteam mici tremolouri pe creţele. Mă refer la circumvoluţiunile producţie proprie, dar în definitiv fiecare e liber să înţelegă ce vrea.

Ajuns in comuna unde trebuia să-mi iau rolul de rabi, am constatat că am stricat nişte ape adânci şi uşor aducătoare de venituri.Tocmai ii luasem locul fostului poştas si nevestei lui, care, deşi amandoi aveau 14 clase impreună, predau istoria si materiile adiacente, plus engleza.Nu-i plângeţi prea tare însă, pentru că oamenii aveau pensii cât salariul meu de incepator, plus case şi pamânturi căcălau. Pe lângă nişte metode de predare absolut demenţiale. Dar să revenim la ce e mai important. Şi anume EU!

Anul acela s-a dovedit un an fain, in care ne-am trezit 4 cadre tinere şi de nădejde, 2 fete si 2 băieţi, toţi la început de drum, în aceeaşi unitate de învăţământ binecuvîntată.Datorita atributelor mele fizice, copii au ghicit imediat ca le sunt noul prof de sport. Degeaba am negat si le-am indrumat ochisorii spre adevaratul prof de sport, n am scos decat” Haideţi domnu’, nu mai râdeţi de noi!”Am inceput aşadar noul an şcolar cu trecerea in revistă a claselor la care predam şi stabilirea nivelului de cunostinţe existent.

Am aflat cu bucurie analfabeti în clasa a 8-a, lipsă totală de resurse şi, ceea ce a reuşit să mă indispuna destul de tare, o frica şi un refuz de a raspunde si de a coopera  la unii copii, de neînţeles atunci, când îi intrebam ceva legat de scoală.

Degeaba le spuneam că nu vreau răspunsuri bune, că nu notez şi că intrebând şi primind răspunsuri vor învăţa mai bine. Câteva saptamani mai tarziu am aflat motivul. Pe lângă faptul ca nu aveau de unde sa ştie cum şi ce sa predea, familia Satanei îi şi bătea pe ăi mici dacă dădeau răspunsuri greşite. In special musiu, care avea obiceiul, de o duioşie rară, de a-i cârpi pe copiii care greşeau raspunsul.
Cu o ura neimpăcată , mi-am soptit atunci in barbă ca eu nu o să bat niciodata covoare, pardon copii! Şi că mai presus de toate nu o să mai accept violenţa în scoală, sub nici o formă. Plus că şi acu’ după ‘nşpe relaţii ratate, recurgerea la violenţă nu mi se pare o soluţie. Decât in cazuri anume selectate, in care amandoi partenerii sunt majori şi sunt de acord, există un safe word, iar clemele pentru sfârcuri sunt atent sterilizate!

Am realizat atunci că, dacă vreau să-i fac pe ştrumfi să înveţe ceva şi să iasă din carapace, trebuie să-i fac să vrea sa înveţe şi vrea să vină spre ceea ce predam eu. Am redus rolul manualului la maxim, am făcut lecţiile cât mai interactive şi, cel mai important, nu le dădeam să scrie in clasă mai mult de 5 rânduri, fără să insist prea tare pe date. Am început să facem vizionari de filme istorice, să reconstituim lupte, arme, obiceiuri, portul acelor vremuri. Bineinţeles, atât cât ne permiteau posibilităţile.

Am demonstrat superioritatea falangelor greceşti, a legiunilor romane, aproape fiecare era expert in mumificare, ştiind cu precizie ce si cum se scoate, preferata lor fiind scoaterea creierului prin nas cu ajutorul unei tije metalice. I-am făcut sa fie uniţi, tupeişti, să inveţe cu cap. Notele alor mei  crescuseră in medie de la 6-7 la 8-9. Fugeau copii de la alte clase să stea la mine la ore.  Ce mai, eram pe val şi valul era de tsunami .

Facut scurt, director educativ, mai cu seamă din cauza staturii, eram şi cel chemat să rezolve orice probleme de comunicare apărute in cadrul şcolii, precum si responsabil de activităţi extra curiculare.  Colegii mai tineri ma invidiau iar cei mai bătrani clătinau din cap uluiţi.

Iata de ce, în momentul în care s-a anunţat prima inspecţie după 10 ani, nu aveam absolut nici o urmă de îngrijorare.

va continua…

 

iunie 8, 2009 Posted by | GIGICA, TRECI LA TABLA! | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

INEXISTENTELE MELE PROBLEME CU NETUL

Acu’ câţiva ani, mi se zbătea un gînd între lobii mei cei atît de netezi.  Ce-ar fi să mă conectez şi eu ca restu’ lumii la internet? Venisem din SUA, mă plictiseam teribil, iar orăşelul meu e recunoscut pentru oferta variată de divertisment, ce-i lipseste cu desăvarşire.

Iată-mă câteva zile mai târziu, emoţionat ca un şcoler,  în faţa unui ghişeu din primul oficiu poştal întâlnit în cale. Acolo am aflat că, daca vreau si modemul aferent gratis, aş face bine sa ma abonez pe 3 ani şi să scap de o grijă. Ceea ce am şi făcut, şi, fericit că am avut parte de o afacere faină, am plătit ca turcu’, anticipat, primul an de abonament..

Bucuros, mi-am luat jucariile si m-am îndreptat spre casă, fluierând si sărind intr un picior tot drumul. Am reuşit să ridic destule sprâncene, dar nu-mi păsa. Pentru o fiinţă  de 188 cm si 105 kg e o performanţă, indiferent din ce unghi ai privi-o!

Dupa nici 3 zile (nu, is un original şi nu o zic pe aia cu minunea) au început problemele cu modemul şi implicit cu internetul, care mi se intrerupea cand mi-era lumea mai dragă. Şi uite aşa, am inceput o relaţie de durată cu serviciul reclamaţii al Clicknet-ului şi în special cu instalatorii de internet. Prima dată când mi s-a întamplat pocinogu’, am sunat la Serviciul Clienţi care, după ce m-au ascultat atent, mi-au spus ca, a doua zi, o echipă va veni la apartament să verifice problema in chestiune.

Am zis saru’mana, deoarece, după cum banuiaţi, era o tanti, şi mi-am văzut de ale mele. A doua zi primesc un telefon cum că baieţii sunt pe drum şi ajung în aproximativ jumătate de oră.  Ceea ce au si. Punctuali în draci şi super simpatici toţi. Odată intraţi în casă, mă scuz că i-am deranjat, roşesc, le spun ca e prima dată şi îi rog să fie blânzi.

Îi servesc cu o cafea, suc, bere sau tuică si, şcolit in SUA, le dau si un mic bacşiş anticipat. Aşa, ca să fie intr-un ceas bun. Aveam bani şi mă consider un om de lume, umblat, care ştie că totul e bine când toată lumea e mulţumită.

Reinstaleaza un soft, îmi scapă laptopul pe jos, îşi cer scuze, eu răspund că “e Acer şi duce, să vedeţi pe unde l-am carat eu”, ei râd si-l mai scapa o dată! Încă glumeţ, îi invit să rămână la 2 scăpări pe jos, ei spun ca nu, “2 e pentru morti, nu-i aşa?” Râdem cu toţii şi-l mai scapă o dată.

Lejer indispus mă ridic în picioare, ei că, “stai domne, că n-are nimic, uite incă ticaie”, eu zic că nu, nu trebuie să ticăie, ei ripostează, “atunci nu e problema noastră, noi am venit sa reparăm conexiunea la net şi am reparat-o, lasă-ne domne să ieşim din casă, dacă nu vrei să chemăm poliţia!”

Au urmat apoi luni de discuţii fructuoase, de o frumuseţe fără precedent,  care se pot rezuma astfel:

Primo tempo:

– Buna ziua, imi face modemul figuri.

– Iar?

– Iar, imi cer scuze, degeaba ma rog de el, e un prost crescut.

– Dom’le daca ai chef de poante, lasă-ne in plata noastră, că nu ne arde de glume tâmpite îm timpul programului!

– Verificaţi, madam, şi o sa vedeti!

– Mda, aveţi dreptate, trimitem o echipă.

Echipă, aceeaşi bineînteles, cu care, de a lungul timpului, am avut la fel, dialoguri spumoase, pline de viaţă, nechinuite de absolut nici o urmă de logică.

Secondo tempo:

– Salutare, modemul imi face figuri.

– Nu se poate, astea-s cele mai bune de pe piaţă! Nu e de la modem, probabil îs  firele de vină.

Terzo tempo:

– Mi-e stricat modemul, iar nu se conectează ca lumea. Poate trebuie schimbat!

– Nu,  nu e modemul de vină, dar s-ar putea sa fie virusii, aveţi un antivirus bun?
– Am!

– Sigur?

Patrizio tempo:

– Imi face figuri rau, e stricat, ziceţi-le să-l schimbe că doar sunt în garanţie!

– Domne, e sigur usb-ul laptopului, modemul e ok, am verificat in centrală.

Cincio tempo:

– Iar mi-a picat netul, modemul asta nu e bun de nimic!

– Nu o fi hardul?

Şasetiţio tempo:

– Mi-e stricat modemul, jur că-l arunc pe geam! Schimbaţi-l vă rog!

– Modemul e ok, să vedem firele, că astea-s de calitate proastă.

Şeptiţio tempo:

– Mi-e stricat modemul!

– Domne, pentru conexiunea aia buşită, ia încercaţi, vă rugăm, modemu’ ăsta cu conectare directă la reţea. Ăsta e stas, cel mai bun de pe piaţă, mai scump, da’ face toţi banii, are memoria lui, se conecteaza automat. Noi degeaba le spunem clienţilor că modemurile de tipul ăsta, pe care îl aveţi dumneavoastră nu e bun. Da’ trebuie să se convingă ei singuri, că dacă le zicem noi, după aia spun că vrem să-i băgăm la cheltuieli! Ei, vedeti? Ăsta merge, era de la modem! Ce vă spuneam noi ? Trebuie să-l schimbaţi!

. Zâmbind, am închis uşa. După cum am mai zis, am 1.88 si 105 kg …

iunie 5, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , , , , , , | Un comentariu

SUA cu romanii ei cu tot

un porumbel = un pigeon

auriu frate! = how are you bro!

iunie 3, 2009 Posted by | SUA cu romanii ei cu tot | Un comentariu

O FAPTĂ URÂTĂ

Adversar al sistemului, fără a-şi face un titlu de glorie din asta, controlorul, sau Naşul după numele dat de oamenii recunoscători, este un adevărat erou popular. Pe nedrept acuzat de lăcomie, acest Zorro, ne ajută zilnic. Mereu de partea vulgului, îţi percepe doar 30-50% din preţul biletului. Şi pentru asta ar merita statui, nu ce i-am facut eu într-un moment de rătăcire.

Timp de 6 ani, facând facultatea la Bucureşti, a trebuit să ma car din şi pînă în Bistriţa de destule ori. Apoi incă 2 ani după terminarea ei. Aşa am ajuns să am o relaţie apropiată, tovăraşească, cu el.

Cu câţiva ani în urmă, a trebuit să o conduc pe viitoarea mea cumnată la Bucureşti, unde avea programat un interviu la ambasada SUA. Din start, mi s-a adus la cunostinţă că mi se stiu obiceiurile şi ca nu se vor risca cu absolut nimic. Vor fi cumpărate 2 bilete! Degeaba am insistat si am pledat, au fost de neinduplecat. Mi-au spus ca, singur n-am decât sa ma fac de ingraşămant natural, dar nu pot să mai adaug un factor de stress unei situaţii şi asa incerte. Degeaba le-am spus că aşa ceva nu se face,  are şi el copii, familie, e prietenul meu… nimic! Înfrânt, m-am urcat în tren unde, câteva staţii mai târziu, îşi face apariţia Naşul.

Îi întind biletele şi în timp ce le perfora, mă întreabă cu dezamagirea unui tată, fără ca măcar să se uite spre mine:

-De ce ţi-ai luat bilet? Ne-am fi înţeles noi cumva…

Atunci am clacat, tensiunea devenise insuportabilă! Cu ochii în lacrimi, plin de remuşcare, am răspuns cu o voce gâtuită, arătând cu degetul:

-M-au obligat! Ea e de vină!

A ieşit, tacut, vizibil rănit şi s-a indepărtat cu mersul acela greoi care strânsese parcă greutatea unei lumi distruse.

De atunci ceva s-a rupt intre noi. Nu mai e asteptarea plina de incertitudini pâna la intalnirea cu el. Nu mai e bucuria revederii ca intre vechi si buni prieteni, sau glumele nevinovate în care eu mă prefaceam că n-am destui bani iar el se prefăcea că mă aruncă din tren. Nu ma mai  anunţa nimeni cu o staţie inainte că urmează gara de destinatie.

Acum am bilet si mă simt ca un om de nimic…

iunie 3, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , | Un comentariu

ÎNTÂLNIRE DE GRADUL III (sau vb. personajului: iii)

Mândru posesor a 12 clase primare, poliţistul de la circulatie refuză cu încăpatânare să inveţe cele 3 formulare, pe care le poartă asupra sa, precum si gramatica limbii române.

In cazul în care sunteţi tras pe dreapta, din motive inventate fireşte, vă recomandăm parcurgerea urmatorilor paşi, absolut necesari negocierii situaţiei ivite.

1- vă păstraţi calmul.

2- îl rugaţi să scrie după dictare. “Ana are mere sau pere?”

Aşteptaţi apoi, fără a face contact vizual, aproximativ 3 minute. După o înjurătură scurtă de mamă (nu vă speriaţi nu vă este adresată),  se va auzi un bufnet sec. Nu va bucuraţi încă. Porniţi motorul şi vă indepărtaţi cu cât mai mare grijă.

Nu mai treceţi prin zonă, cel puţin 2 luni, timp in care vă lăsaţi mustaţă . Apoi repetaţi experienţa.

O altă variantă ar fi ademenirea acestuia cu bani, stergandu-i astfel din memorie orice gând agresiv faţă de dumneavoastră.

Însă nu e nici pe departe atât de interesantă ca prima opţiune şi nici atat de eficientă!

iunie 1, 2009 Posted by | POLITICALLY INCORRECT | Lasă un comentariu

TELEGRAMA LUI PLATINI CATRE FEDERATIA ROMANA DE FOTBAL

CONGRATULATIONS, UNIREA URZICENI!

VAI DE NEAMU’ VOSTRU dinamo.

iunie 1, 2009 Posted by | SPORT | , , , , | 2 comentarii

dinamo, rusinea Romaniei, invinsa fara drept de apel!

In seara asta, cartiere intregi din toate orasele, au urlat de fericire, cosmarul nu s-a implinit, iar eu ma duc sa ma imbat. Serios vorbind insa, niciodata nu a fost un val de antipatie indreptat contra lui dinamo, mai evident decat in campionatul acesta. Si parca niciodata nu a fost mai vizibil ca dinamo a trisat si a incercat din toate puterile sa strice un campionat cu adevarat frumos.

Cand simti ca nimic nu-ti merge bine, ca tara asta se duce dracu’ , ca doar loazele pot realiza ceva, FOTBALUL iti aminteste de ce e cel mai iubit sport. Pentru ca nu poate fi trisat, pentru ca, indiferent de rahaturile la care este supus, nu poate fi invins. Exista un dram de noroc, da, dar doar atat cat sa-l faca interesant. Azi s-a dovedit ca in ciuda tuturor magariilor facute de aceasta echipa de rahat, fotbalul are ceva de spus. Si asta e, nu nu o injuratura, oricat mi-ar veni sa o zic, ci: dinamo, nu ai meritat niciodata titlul de campioana, cu atat mai putin un loc de Champions League!

Felicitari Urziceni, felicitari Brasovul! Te-ai scos pe ultima suta Campionatule! Si ne-am facut si cu un antrenor care promite cel putin onestitate.

iunie 1, 2009 Posted by | SPORT | , , , , | 2 comentarii

SUA cu romanii ei cu tot

GENUINE LEATHER = PIELE DE GENUINĂ /

IN VARIANTA ARDELENEASCĂ = PCIELE DJE JENUINĂ

mai 31, 2009 Posted by | SUA cu romanii ei cu tot | , , , | Lasă un comentariu

TIGANCA VS GADJO DILO

Începând din studenţie, am început să-mi permit să scot pe banii mei, căte o râmă la bere sau la un suc, in funcţie de cât de mult vroia să mă impresioneze. De atunci, sunt prins intr-o lupta teribilă, cu un adversar pe care nu mi l-am dorit, dar în fata caruia nu vreau sa cedez! Prea usor. Pornit din start cu un handicap, am incasat-o de multe ori in freză, fiind pus în faţa unei situaţii fără ieşire, sau cum e mai cunoscută in lumea normală Catch 22.

Mă refer la ţigăncile care vand flori in baruri, restaurante, terase şi in locuri unde întampini destule greutaţi sa intri, dacă nu eşti imbrăcat mai de doamne ajută. Apar când ţi-e lumea mai dragă şi ai de ales între:

1-dacă nu cumperi, se simte prost madama cu care eşti la masă, ceea ce măreşte ameţitor probabilitatea de a sfârşi seara cu virgulă.

2-dacă cumperi, iţi săraceşte bugetul pe seara respectivă şi iar dă cu, ai ghicit, aceeaşi  virgulă, pentru că in definitiv, ai şi tu drepturi.

Iată-mă, mai deunăzi, relaxat si aproape vesel, la o terasă, cand ne-am întâlnit iar. M-a ginit deja şi ştie instinctiv că am vazut-o. Ne măsurăm de la distanţă, timp in care fiecare ne comportăm absolut normal. Eu imi continui discuţia cu tanti, iar ea incepe să dea târcoale terasei, prefăcându-se că nu mă vede şi că se mulţumeşte cu clienţii de la alte mese. Semistresat, mai fac o comandă si ma pregatesc psihic de confruntare. Gipsy, amană confruntarea, o văd preocupată.

Un gând incepe să mi se înfiripe intre urechi….doar un gând! Un gândicel, un gânduţ, nu-mi poate face rau. Dacă… nu, nu se poate… n-am eu norocu’ ăsta… dar dacă? In definitiv, n-am făcut nimic rau nimănui. Încă. Ba chiar imi aduc aminte, cu duioşie, că la un moment dat i-am dat unei ţigăncuşe căteva zeci de mii. Poate era fii-sa! Ce dracu’… minuni se pot întâmpla şi cine ştie, o vrea să meargă mai repede acasă. Poate… Privirea imi devine mai caldă, imi iau pentru un moment ochii de la ea şi las să iasă o parte din aerul pe care-l ţin in mine de 5 minute.

-Un buchet dă flori, păntru cea mai fromoasă domnişoară, domnu’? spune indianca, cu miere in glas, pregatindu-se să-mi agaţe scalpul lânga celelate trofee .Teoretic, a reuşit un atac perfect. Ochirea victimei, distrugerea psihică, lipsirea ei de O2 (in timp ce îmi ţineam respiraţia sperand sa scap) şi bineînţeles, lovitura de de maestru, folosirea sintagmei „cea mai frumoasă domnişoară” .

Exact ca în filmele cu Van Damme, incasez tot in bot si incă cu incetinitorul. Cu o faţă de condamnat imi duc mana la buzunar, acompaniat de rânjetul, fara nimic uman in el al conlocuitoarei. Apoi cu o miscare fulgerătoare ii arăt mâna. Şi cu un zâmbet angelic susur:

– Suntem deja casătoriţi!

La început pare a avea un mic atac cerebral. Privirea ii devine fixă, cu rânjetul incă întipărit pe cadran. Se pare ca m-am înşelat! În ciuda salivei care-i picura din mestecău, e evident ca incearcă să priceapă ce dracu’ se petrece. Într-un târziu, cam pe la al 4-lea rând, işi revine şi impleticindu-se, se indepărtează de la masa noastră.

Inabuşite de zgomotul terasei, aud ceva referiri la D-zei, organe genitale, moarte, ’ţi, mă-tii, sange. Nevastă-mea işi permite sa rasufle in timp ce eu, eu nu ma bucur prea tare.

În definitiv, ies şi maine la terasă, iar războiul ăsta nu pare aproape de final.

mai 30, 2009 Posted by | DAY BY DAY | , , , , , , | 2 comentarii

Family life! They call me chicken…

mai 25, 2009 Posted by | SPORT | | Lasă un comentariu

DE CE IUBIM FEMEILE

Citește în continuare

mai 24, 2009 Posted by | POLITICALLY INCORRECT | , , , , , , , , | 15 comentarii

I LOVE NEW-YORK!

Cand am vazut stirea asta si poza aferenta, de care

poza

sunt sigur ca va face cariera,  nu m-am putut abtine. Uita-te si la varsta „slugoiului imperialist”.

Citeste asadar fragmente, atent cenzurate de armata SUA, din scrisoarea unui soldat american catre parinti:

„Draga mamicuta si taticutule, eu sunt bine sanatos, ceea ce va doresc si dumneavoastra! La noi e bine si frumos afara, talibanii au devenit prietenii nostri si numai in cantece si voie buna o tinem. Si asa de frumos se joaca ei pe ulita satului, cu cate o sfoara eu motocei la capat, de la crapa turbanelele si inimioarele de fericire in piepturile lor de copii mari!

Mai deunazi doar, unu’ dintre ei mai glumet a incercat sa se strecoare in cazarma, sa ne sperie probabil . Noroc ca i s-au aprins mai devreme artificiile pe care le avea ascunse sub haine, ceea ce ne-a facut sa ne tavalim pe jos de ras. Si acum ma doare pieptul cand imi amintesc. Tare de treaba oameni, probabil ca si-au dat seama ca ne e dor de casa pentru ca in fiecare seara se aduna mai multi si ne striga  din toti plamanii: Alahu Akbar, un fel de „noapte buna” pe limba lor,  dupa cum ne-a spus domnu’ comandant.

Mamica, tare te rog ca data viitoare, daca mi trimiti boxeri cu I LOVE NY,  sa cauti alta culoare decat rozul, ca nu vreau sa rada astia de mine,  sau sau sa-mi faca poze.  Altfel aici e totu linistit si de abia astept sa va vad si sa va pup!

Al vostru fiu iubitor,

Zacharica „

mai 22, 2009 Posted by | POLITICALLY INCORRECT | , , , , , , | Un comentariu

Incredibil! Razbunare istorica, Romania vs Ungaria!

In sfarsit, dupa decenii de „Hello, Budapest!”, luate in bot de la aproape toti vizitatorii, ne luam revansa! Si nu oricum, ci luandu-i unui scoler din SUA 25 de mii de coco, bani de colegiu pusi la bataie de concursul televizat National Geografic Bee.  Stirea e adevarata, luata de site-ul yahoo-ului si o poti citi aici.

Micutul nenorocit,  calificat in finala, intrebat in ce tara e localizat judetul Timis, judet ce are acelasi nume cu un afluent al Dunarii, a raspuns prompt: Ungaria.  Arjun Kandaswamy, 14 ani, a pierdut astfel in fata mult mai bine pregatitului Eric Yang, un reprezentant american get beget dupa nume, care a dat raspunsul corect: Romania.

Nu, nu Bulgaria, Nelutule! Si scoate copita din nas!

Intrebat imediat dupa concurs cum de a stiut raspunsul, Yang,13 ani,etnic chinez din Singapore, a spus ca isi aminteste si acum cu placere croaziera pe Dunare, facuta impreuna cu mica sa familie de 25 de  suflete, in valiza inchiriata de la unchiul lor din Sichuanul de Campie.  Si cum baltoacele de petrol care se varsau din Timis in Dunare, aprinse cu umor de simpaticii romani si sarbi, i-au ajutat sa se incalzeasca un pic. Croaziera care, dupa incarcarea in containerul ce-i astepta in Constanta, s-a terminat odată ce cei 4, au fost debarcaţi teferi si nevatamati, trei saptamani mai tarziu in Texas, USA.

Looserul, a jurat ca se va face cantaret celebru de soul sau hip hop (nu e inca hotarat) si isi va lua revansa cu prima ocazie cand va concerta in Budapest, aaa Bucharest!

A tutoulor!

mai 22, 2009 Posted by | POLITICALLY INCORRECT | , , , , , , , | Lasă un comentariu