Obama, acest Constantinescu al SUA.

Totul a pornit de la un profesor negru de la Harvard care, intorcandu-se acasa mai pe seara dintr-o delegatie, si-a pierdut cheia si a fost nevoit sa forteze usa ca sa intre. In urma unui apel care raporta o incercare de intrare prin efractie, politistii au ajuns in zona, timp in care omul intrase deja in casa. I s-au cerut actele, asta a incepute sa urle ca ii cer documente doar pentru ca e negru; lucrurile au degenerat in scandal monstru, intelectualul nostru a realizat cam tarziu ca vorbeste mult si prost si a hotarat sa arate un act de identificare. Cam tarziu, pentru ca politistii l-au luat pe sus sub acuzatia de tulburare a linistii publice. Dupa o zi, i-au drumul si au renuntat la acuzatii.

Am stat in Cambridge, locul unde s-a petrecut tarasenia. Da, politistii de acolo au uniforme care amintesc de cele naziste. Mai mult majoritatea politistilor sun fosti militari din marina sau alte trupe speciale si au fost detasati in zonele de conflict. Ma refer la cei angajati in ultimii 15-20n de ani.  Dar au fost crescuti intr-un mediu mai putin ostil altor rase decat erau crescuti inaintasii lor, asa ca faza cu rasismul nu prea cred ca are substanta. Situatia e simpla si clara: ai jignit, ai agresat verbal sau altcumva un ofiter de politie, pai te astepti la consecinte! Nu conteaza ca esti verde, mov sau lila. Am avut de a face cu cativa dintre ei si in afara de: „Yes, sir”,  „I’ am really sorry , sir”,  „No, I don’t want that, sir”, nu am avut tupeul sa macan altceva.

Rasismul exista in SUA, insa in forme mult mai usoare decat exista in trecut. Mai nou este intretinut, cu o vigoare demna de o cauza mai buna, chiar de o mare parte din populatia de culoare. Nu am chef sa fac un expozeu socio-cultural, dar ca orice grup oprimat in trecut, negrii americani  si-au creat o cultura proprie. Un limbaj si un comportament care e mai mult beligerant decat impaciuitor. Iar de cand au inceput sa fie puse in aplicare o serie de norme ce legifereaza discriminarea pozitiva (o cretinitate),  negrii au inceput sa se simta si sa se comporte ca vacile sfinte in India. Ei pot sa faca, de fapt pot sa nu faca nimic, tu ca alb asupritor nu ai dreptul sa le spui ceva. Pentru ca ei decid daca ceva spus de tine are sau nu tenta rasista

De la bun inceput, Obama nu m-a convins si-mi dovedeste zilnic ca am avut dreptate. Obama, ca si Constantinescu, pur si simplu nu poate sa se abtina sa  isi dea cu parerea despre ceva. Las la o parte faptul ca a hotarat sa ajute cu miliarde companii vinovate de aparitia crizei, si ca pana acum nu are absolut nici un plan viabil de iesire din ea. Ca si Constantinescu, tare mi-e teama ca nu are nimic de-a face cu ceea ce ar trebui sa fie un presedinte. El e fericit ca e iubit de populatie si apare din cand in cand si mai face o conferinta de presa. Ca asta, in care acuza politia din Cambridge de rasism. Vitelul ataca prosteste reprezentantii unui stat, Massachussetts, care nu numai ca l-a votat majoritar la alegerile pentru presedentie, dar are si un guvernator negru, Deval Patrick. Mi se pare o tampenie sa afirmi ca nu ai toate date cazului, si totusi ca presedinte sa nu manifesti cel putin retinere si sa iei fatis partea uneia dintre partile implicate. Nu poti decat sa te umpli de ridicol cand tu, ca presedintele de culoare  al SUA, te arunci cu capul inainte, strigand rasism.

PS

Era sa uit, imi aduc si acum aminte, cum la investirea lui Obama, comentatorii nostrii de politica externa erau in al 7-lea cer, ne spuneau cat de bine va fi, ce zi istorica e pentru SUA, cata lume s-a adunat la Washington, mai aveau putin si se pupau in platou. Nu-s sigur, dar mi se pare ca am auzit si un „Fratilor, am invins!”.

Nimeni insa nu a spus ca venirea lui Obama la putere, inseamna inca cel putin 8 ani de refuzuri la Ambasada SUA, in conditiile in care Evil Bush a pedalat la greu pentru renuntarea regimului vizelor inpuse Romaniei, contracarat fiind cu succes de democratii lui Obama.